Justiție

Comisia Electorală din Găgăuzia, repusă în drepturi: decizia prin care APG a pierdut la CSJ

Dumitru Petruleac
| 28 noiembrie, 2025
15:12

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova a încheiat disputa juridică privind statutul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Găgăuziei, menținând anularea hotărârii prin care Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) desființase CEC-ul ca organ permanent. Prin decizia pronunțată pe 27 noiembrie 2025, CSJ a declarat recursul depus de APG ca fiind neîntemeiat, confirmând hotărârea Curții de Apel Comrat din 5 iunie 2024. Aceasta garantează funcționarea continuă a unui organism electoral permanent, esențial pentru desfășurarea corectă a proceselor electorale și a referendumurilor în regiune.

Litigiul a început ca urmare a modificărilor aduse Codului electoral al Găgăuziei la 26 decembrie 2023, inițiate de președintele Adunării Naționale de atunci, Dmitri Constantinov. Modificările vizau desființarea CEC ca organ permanent și restrângerea activității sale doar la perioadele electorale. Atât Cancelaria de Stat, cât și instanțele de judecată au considerat că aceste schimbări contravin legislației naționale, în special Codului electoral al Republicii Moldova și Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Printre argumentele principale reținute de instanțe se numără:

-Blocaj instituțional și încălcarea dreptului la referendum: Desființarea CEC permanent ar fi împiedicat organizarea referendumurilor, inclusiv înregistrarea grupurilor de inițiativă și verificarea semnăturilor cetățenilor.
– Contradicție cu legislația națională: CEC-ul Găgăuziei este integrat în sistemul electoral național și funcționează ca organism permanent conform Codului electoral.
– Încălcarea principiilor de legiferare: Modificările adoptate de APG contravin principiilor legalității și coerenței legislative.
– Finanțarea instituțională: Bugetul Găgăuziei pe 2024 prevedea alocări pentru CEC, contrazicând ideea desființării sale.

La 5 iunie 2024, Curtea de Apel Comrat a admis contestația înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a depus ulterior recurs la CSJ, care acum a fost respins ca neîntemeiat.
Prin decizia finală, CSJ a anulat prevederile APG care limitau sau desființau activitatea permanentă a CEC.

Aceasta înseamnă că toate modificările operate în Codul electoral al Găgăuziei în 2023 sunt considerate nule, iar Comisia Electorală Centrală va continua să funcționeze ca organ permanent, asigurând stabilitatea și buna desfășurare a proceselor electorale în regiune.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate inițial pentru luna noiembrie a acestui an, nu au avut loc din cauza unei dispute între APG și Cancelaria de Stat privind statutul autorității electorale locale.

În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să lichideze Comisia Electorală Centrală (CEC) a autonomiei, argumentând că instituția permanentă este ineficientă, întrucât nu activează între scrutine, consumând doar resurse bugetare. Deputații locali au propus ca CEC-ul să fie constituit de fiecare dată înaintea unui nou scrutin — fie pentru alegerea bașcanului, fie pentru Adunarea Populară. În 2024, Curtea de Apel a declarat ilegală decizia de lichidare.

Nevoia de stabilire a datei alegerilor a fost ridicată încă de la începutul anului de deputații APG, Alexandr Tarnavschi și Mihail Jelezoglo, care, pe 10 ianuarie, au prezentat o inițiativă în acest sens. Tarnavschi a menționat că hotărârea Curții de Apel permite restabilirea CEC-ului și organizarea scrutinului.

Vicepreședintele APG, Gheorghi Leiciu, a declarat pentru NM că Adunarea a început procesul de formare a unei noi Comisii Electorale Centrale permanente, însă Cancelaria de Stat a contestat decizia, iar instanța a suspendat constituirea comisiei.

Amintim că ieri, 27 noiembrie, Adunarea Populară a stabilit oficial data alegerilor pentru legislativul local: scrutinul va avea loc pe 22 martie 2026, iar un eventual tur doi va fi organizat pe 5 aprilie, hotărârea fiind luată în cadrul ședinței din 27 noiembrie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Junghietu: Gazele din Neptun Deep vor acoperi un sfert din consumul zilnic al Republicii Moldova

Politică

PAS Chișinău își anunță susținerea pentru candidatura Victoriei Belous la alegerile din 2027

Politică

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Ana-Maria Dolghii
| 2 noiembrie, 2026
19:41

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.