Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

„Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: