Moldova 1

Compania care exploatează cariera de la Coșnița sfidează legea? A fost sesizată poliția

Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a sesizat Inspectoratul de Poliție Dubăsari în legătură cu situația de la cariera de nisip și prundiș „Coșnița II”, exploatată de compania „Bond Cons”. Autoritatea de mediu susține că agentul economic nu întrunește condițiile legale pentru reluarea activității, după ce prima instanță a suspendat decizia Consiliului local Coșnița privind schimbarea destinației terenurilor folosite pentru exploatare.

Potrivit IPM, un control inopinat efectuat pe 3 aprilie la zăcământul „Coșnița II”, exploatat de compania „Bond Cons”, a scos la iveală mai multe nereguli. Inspectorii au constatat că întreprinderea desfășura activități de exploatare pe terenuri cu destinație agricolă, fără ca acestea să fi fost trecute legal în categoria terenurilor destinate exploatărilor miniere.

Prin urmare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a emis, în aceeași zi, o decizie prin care a dispus suspendarea lucrărilor miniere la zăcământ până la aprobarea schimbării destinației terenurilor agricole utilizate pentru exploatarea resurselor minerale.

Ulterior, pe 19 mai, Consiliul comunei Coșnița a aprobat schimbarea categoriei de destinație a terenurilor vizate, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru exploatări miniere. Totuși, această hotărâre a fost suspendată printr-o încheiere a Judecătoriei Criuleni din 18 iunie.

Astfel, începând cu data de 18.06.2026, S.R.L. „Bond Cons” nu îndeplinește condițiile de reîncepere a activității de valorificare a zăcământului „Coșnița II”, sistată conform Deciziei nr. 725 din 03.04.2026 emisă de către Inspectorat”, a precizat IPM.

În aceste condiții, IPM a anunțat că a sesizat Inspectoratul de Poliție Dubăsari, pentru a întreprinde măsurile prevăzute de lege, în cazul nerespectării deciziei de suspendare a activității.

Controversa din jurul carierei de nisip și prundiș „Coșnița II” a început în 2025, după ce au apărut informații despre intenția companiei „Bond Cons” de a exploata un zăcământ amplasat pe terenuri agricole de la marginea localității. Proiectul a stârnit nemulțumirea unei părți a locuitorilor, care au invocat riscuri pentru mediu, drumurile locale și sursele de apă din zonă.

Între timp, pe 21 iunie, în comună a avut loc un referendum consultativ privind schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea resurselor minerale. Potrivit rezultatelor preliminare, peste 95% dintre participanți s-au pronunțat împotriva proiectului.

În pofida votului, lucrările la carieră continuă. Astfel, pe 24 iunie, mai mulți localnici au protestat pe teritoriul zăcământului pentru a cere respectarea voinței exprimate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LinkedIn

Un fost consilier al lui Dorin Recean, angajat în Corpul de control al prim-ministrului

Viorel Rabei, fost consilier al ex-premierului Dorin Recean, a fost angajat în Corpul de control al prim-ministrului Vasile Tofan. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.

Domnul Rabei a fost angajat în Corpul de Control al premierului începând cu 18 august 2026. Continuă consultările pentru a identifica și alți candidați pentru acest rol”, a declarat Dumitru Ciorici.

Viorel Rabei a fost consilier pe domeniul infrastructurii al ex-premierului Dorin Recean. În iulie 2026, acesta a fost angajat în funcția de consultant principal în Direcția juridică a Ministerului Finanțelor.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, Rabei a primit de la Cancelaria de Stat un salariu de 285 841 de lei. Alte 77 531 de lei i-au revenit de la compania Econometrica Grup SRL, unde a prestat servicii în calitate de expert.

Rabei a declarat și venituri obținute din activitatea în consiliile de administrație ale SA Drumuri Cahul și ÎS EHGeoM. Este vorba despre 16 000 de lei de la Drumuri Cahul și 8 850 de lei de la ÎS EHGeoM.

Totodată, Rabei a declarat o donație de 10 000 de euro și venituri de 24 500 de euro din vânzarea unui automobil.

În declarație mai figurează o bursă de 20 655 de dolari de la Departamentul de Stat al SUA și o alocație de 6 424 de lei românești de la DAS România.

Rabei declară o casă de locuit cu suprafața de 91 de metri pătrați, dobândită în 2013. Cota sa de proprietate este de două treimi, iar valoarea indicată în declarație este de 236 130 de lei. În 2025, acesta a dobândit și un garaj cu suprafața de 15,6 metri pătrați, evaluat la 155 982 de lei.

În ceea ce privește terenurile, Rabei declară un teren intravilan cu suprafața de 0,79 hectare, deținut în proporție de două treimi. Valoarea indicată în declarație este de 269 205 lei.

În declarație figurează și un Audi fabricat în 2020 și dobândit în 2025, estimat la 18 200 de dolari. Rabei mai deține un BMW i3, fabricat în 2015 și cumpărat în 2026, în valoare de 6 500 de euro.

Totodată, Rabei a declarat două datorii fără dobândă. Una este de 27 000 de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2030. Cea de-a doua, în valoare de 20 000 de lire sterline, a fost contractată tot în 2020 și trebuie rambursată până în 2035.

declaration_20260822_065033 by Ana-Maria

Ce este corpul de control al premierului

Corpul de control este o structură din cadrul Cancelariei de Stat, fără personalitate juridică, instituită în octombrie 2017. Acesta este format din consilieri ai prim-ministrului și are rolul de a monitoriza, controla și evalua modul în care sunt puse în aplicare deciziile Guvernului, Programul de guvernare și sarcinile trasate ministerelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: