Sub deviza #suntemalături, rețeaua de magazine Linella vine în sprijinul unităților de asistență medicală din țară și donează către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, un lot de 15 000 măști respiratorii de tip KN95 aduse din China, cu scopul de a acoperi, chiar și pentru scurt timp, o parte din necesarul de astfel de produse.
Măsțile KN95, sunt măști care formează un sigiliu de protecție în jurul gurii, special conceput pentru a filtra cel puțin 95% din particulele mici din aer, astfel ajutând la prevenirea răspândirii virusului și vor proteja sănătatea personalului medical, dar și a pacienților.
Amintim că, până în prezent, LINELLA s-a alăturat mai multor acțiuni de suport din întreaga țară în lupta cu pandemia COVID-19, valoarea acestora fiind de peste 1,5 milioane lei.
Un potențial investitor poate obține informații detaliate despre piața din Republica Moldova, legislația sa, infrastructură și programele de sprijin disponibile. Însă decizia de investiție începe adesea să se contureze mai târziu, atunci când apar întrebările concrete: cât durează lansarea unei afaceri, unde pot apărea întârzieri, cât de fiabil funcționează infrastructura, dacă există specialiștii necesari, cum poate fi finanțat proiectul, cum sunt construite relațiile cu furnizorii și ce urmează după investiția inițială.
Multe dintre aceste răspunsuri se află deja la companiile care au parcurs drumul de la prima decizie de investiție la ani de activitate pe piață. În cadrul Moldova Business Week 2026, Asociația Investitorilor Străini FIA a făcut această experiență accesibilă potențialilor investitori prin Investor Trust Platform – Trust Built on Experience.
„Pentru un potențial investitor este important să-i audă pe cei care au investit deja capital, au construit echipe și își dezvoltă afacerile în Moldova. Aceste companii pot explica nu doar de ce au ales țara, ci și cum funcționează piața în practică, ce soluții s-au dovedit eficiente și ce este necesar pentru dezvoltarea în continuare. Un asemenea dialog direct între investitori stă la baza încrederii pe care vrem să o consolidăm prin această platformă”, a declarat Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General Efes Vitanta Moldova Brewery.
Experiența din teren, dincolo de prezentarea generală a țării
În cadrul FIA Executive Business Lunch, companiile au prezentat o experiență relevantă pentru un investitor nou.
Astfel, în aceeași discuție au fost aduse perspective foarte diferite asupra activității pe piața din Republica Moldova.
Efes Moldova a vorbit despre modernizarea continuă a producției și eficiența utilizării resurselor. Premier Energy Moldova a prezentat experiența investițiilor pe termen lung în sistemul energetic și oportunitățile asociate transformării acestuia. Moldcell a vorbit despre dezvoltarea unor direcții noi de business dincolo de serviciile tradiționale de telecomunicații, iar Orange Systems a arătat cum o echipă construită în Moldova poate deservi clienți de pe zeci de piețe internaționale.
Medpark a prezentat posibilitatea dezvoltării în Moldova a serviciilor medicale la standarde internaționale. METRO Moldova a arătat cum cerințele pieței profesionale îi ajută pe producătorii locali să-și consolideze procesele și să devină furnizori mai fiabili. Sandriliona a împărtășit experiența accesului pe piețele externe și a construirii unei logistici de export funcționale.
Purcari a prezentat parcursul unei companii moldovenești către piața europeană de capital și listarea la Bursa de Valori București. OTP Bank a explicat ce condiții fac un proiect investițional finanțabil. PwC Moldova a atras atenția asupra procedurilor administrative care pot influența termenul de lansare efectivă a unei afaceri.
Intervențiile scurte au creat punctele de pornire pentru discuție. Ulterior, potențialii investitori au putut adresa întrebări și discuta direct cu managerii companiilor. În acest moment, interesul general față de piață începea să se transforme în teme concrete de business.
„Pentru noi a fost important să vedem dacă companiile sunt pregătite să discute cu potențialii investitori la fel de deschis cum discută problemele în interiorul comunității de business. Și au fost într-adevăr pregătite să împărtășească nu doar rezultate, ci și situațiile în care a fost nevoie să găsească soluții, să se adapteze, să lucreze cu limitări de reglementare sau de infrastructură. Tocmai acest lucru a făcut discuția utilă”, a declarat Ana Groza, Executive Director FIA.
Când piața poate fi văzută în funcțiune
Cele două Investor Experience Visits au continuat același format de comunicare în afara sălii de conferințe.
La Efes Moldova a avut loc vizita Moldova’s Agri-Food Market in Practice, cu participarea Südzucker Moldova, GRAWE CARAT Asigurări, METRO Moldova și Sandriliona. Discuția despre producție s-a extins firesc asupra întregului lanț, de la baza de materie primă și relația cu producătorii agricoli până la asigurarea riscurilor, cerințele pieței profesionale și logistica de export.
Într-o singură vizită a devenit vizibil câte companii, procese și soluții stau în spatele unor noțiuni precum „sector agroalimentar” sau „producție locală”. Pentru un potențial investitor, aceasta înseamnă o înțelegere mai clară a modului în care funcționează relațiile din jurul unui business concret.
Moldova’s Energy and Critical Infrastructure in Practice, organizat la Premier Energy cu participarea Orange Moldova, Moldcell și OTP Bank, a oferit un alt context. Discuțiile s-au concentrat pe energie, telecomunicații, infrastructură digitală și finanțare, adică pe sistemele de care depinde funcționarea stabilă a companiilor din diferite sectoare.
Partea finală a vizitei a oferit o viziune foarte clară a acestei transformări. După prezentări și discuții, participanții au trecut din vechiul dispecerat Premier Energy, construit încă în perioada sovietică, în centrul modern și digital de management al rețelei. Schimbarea descrisă anterior prin investiții, tehnologii și indicatori operaționali putea fi văzută direct în funcționare.
Prima vizită a permis urmărirea relațiilor din interiorul unui lanț de business. Cea de-a doua a arătat infrastructura care susține stabilitatea acestui lanț și posibilitatea dezvoltării sale în continuare.
Ce se schimbă atunci când dialogul devine concretă
Invest Moldova Agency a lucrat cu potențialii investitori în cadrul platformei, formând audiența din companii care analizau deja Republica Moldova ca posibilă destinație pentru investiții.
Componența participanților a influențat imediat caracterul discuțiilor. La Business Lunch, discuțiile s-au concentrat pe accesul la finanțare, condițiile de pe piață, exporturi, procedurile administrative și dezvoltarea afacerii după realizarea investiției inițiale. În timpul vizitelor, întrebările au devenit și mai concrete: conectarea la rețeaua electrică, battery storage, smart metering, standardele tehnice, asigurarea riscurilor agricole, logistica și cerințele pentru furnizori.
„Am văzut că potențialii investitori trec rapid de la întrebări generale la unele foarte concrete: conectare, finanțare, furnizori, logistică, cerințele pieței, proceduri administrative. Este un bun indicator al calității dialogului, pentru că în acel moment interesul față de țară începe deja să se transforme în discutarea unui proiect concret”, a declarat Natalia Bejan, Director, Invest Moldova Agency.
Pentru Agenție, o astfel de comunicare completează prezentarea oficială a oportunităților țării prin dialog direct cu mediul de afaceri. Pentru potențialul investitor, reduce distanța dintre informația generală despre piață și întrebările propriului proiect.
Încrederea verificată prin experiență
Experiența FIA Investor Trust Platform arată că promovarea investițională devine mai convingătoare atunci când informația generală despre țară poate fi raportată la experiența practică a companiilor care operează deja pe piață.
Pentru un potențial investitor, un asemenea contact permite înțelegerea mai rapidă a condițiilor reale, identificarea din timp a eventualelor dificultăți și trecerea de la un interes general la discutarea propriului proiect. Pentru țară, este o modalitate suplimentară de consolidare a încrederii investiționale prin companiile care au ales deja Republica Moldova și continuă să investească aici.
În acest sens, Trust Built on Experience descrie principiul comunicării: încrederea în piață crește atunci când oportunitățile țării sunt confirmate prin experiența celor care activează deja aici.
Despre FIA
Asociația Investitorilor Străini (FIA), fondată în 2003, reunește în prezent 25 de companii internaționale care activează în sectoare-cheie ale economiei Republicii Moldova. Investițiile cumulate ale companiilor membre însumează aproximativ 2,6 miliarde de euro, acestea având circa 20.000 de angajați și reprezentând, conform estimărilor, 19% din PIB-ul Republicii Moldova.
FIA reprezintă interesele comune ale investitorilor și valorifică experiența companiilor membre pentru a identifica problemele care afectează mediul investițional, a formula recomandări și a menține un dialog structurat cu autoritățile publice.
Principalul document de politici publice al Asociației este Cartea Albă, publicată din 2005. Ediția 2025 cuprinde peste 100 de recomandări în opt domenii strategice, iar rata de implementare a recomandărilor din edițiile anterioare depășește 80%.
Un nou protest împotriva politicii economice a autorităților de la Chișinău față de regiunea transnistreană este planificat pentru 23 octombrie, la Tiraspol. Manifestația are loc pe fondul eliminării treptate a facilităților fiscale pentru companiile din stânga Nistrului, inclusiv prin introducerea TVA-ului, a accizelor și a taxelor vamale. Chișinăul a calificat anterior protestele organizate în regiune drept acțiuni înscenate.
Locuitorii din stânga Nistrului sunt chemați la manifestație de mișcarea obștească locală „Общеприднестровский народный форум”. Organizatorii îi îndeamnă pe cetățeni să participe pentru a-și „exprima poziția fermă împotriva presiunilor economice” exercitate de Chișinău.
„Deciziile cu caracter de blocadă adoptate în ultimii ani de responsabilii din Republica Moldova afectează grav activitatea economică a întreprinderilor industriale din regiune. Mii de angajați transnistreni riscă să-și piardă locurile de muncă, iar bugetul regiunii ar putea pierde zeci de milioane de dolari. Acest lucru pune în pericol plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale și limitează programele de dezvoltare a orașelor și raioanelor”, se arată în apelul organizației.
Amintim că, la începutul lunii septembrie, un grup de cetățeni a organizat un protest la Bender, în ziua în care acolo s-a desfășurat o ședință a Comisiei Unificate de Control (CUC), la care au participat delegația de la Chișinău și noul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher Smith. Participanții au criticat politica economică a autorităților moldovene față de regiune, calificând-o drept „jefuirea poporului transnistrean”, și au cerut Chișinăului să renunțe la ceea ce au numit „blocadă economică”.
Un alt protest a avut loc la Bender pe 15 septembrie, în apropierea unui punct de control. Participanții au venit cu aceleași pancarte ca la manifestația precedentă.
Biroul politici de reintegrare a calificat protestul de la Bender drept o „acțiune înscenată”. Instituția a declarat pentru NM că structurile de la Tiraspol restrâng libertatea de exprimare și îi intimidează sau persecută pe cei care exprimă opinii incomode pentru administrația regiunii.
La rândul său, avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a declarat pentru NM că locuitorii regiunii transnistrene sunt aduși cu forța la aceste manifestații. Potrivit lui, autoritățile de la Tiraspol folosesc oamenii pentru a exercita presiuni în mod constant.
***
Începând cu 1 septembrie, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru anumite categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Măsura reprezintă prima etapă a eliminării treptate a facilităților fiscale de care beneficiau companiile din regiune.
De la 1 ianuarie și, respectiv, 1 aprilie 2027, obligațiile fiscale vor fi extinse asupra altor categorii de mărfuri. Autoritățile de la Chișinău intenționează să uniformizeze complet regimul fiscal până la 1 ianuarie 2030.
Primarul Ion Ceban a fost obligat de prima instanță să prezinte scuze publice actorului Cătălin Lungu, expertului Valeriu Pașa și jurnalistului Vitalie Călugăreanu, în cadrul celei mai apropiate ședințe săptămânale a Primăriei Chișinău, pentru injuriile și afirmațiile făcute la adresa acestora. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, care a admis parțial acțiunea. Totodată, instanța a respins celelalte pretenții ale celor trei reclamanți, precum și pe cele ale jurnalistelor Mariana Rață și Nata Albot, privind obligarea lui Ceban să prezinte scuze publice pentru „exprimările ofensatoare-injurii” și să dezmintă public „judecățile de valoare fără substrat factologic” referitoare la persoanele vizate. Centrul pentru Jurnalism Independent consideră incorectă respingerea acestor pretenții și a anunțat că avocatul contractat de organizație pentru apărarea celor cinci va contesta hotărârea.
Decizia a fost pronunțată pe 8 octombrie de Judecătoria Chișinău și publicată pe portalul instanțelor pe 12 octombrie. Cererea de chemare în judecată împotriva lui Ion Ceban, cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost înaintată de Valeriu Pașa, Natalia Albot, Mariana Rață-Vremea, Vitalie Călugăreanu și Cătălin Lungu.
Instanța a hotărât să admită acțiunea parțial. Astfel, potrivit deciziei, Ion Ceban a fost obligat ca, în cadrul celei mai apropiate ședințe săptămânale a Primăriei Chișinău, „de a-și cere scuze publice de la reclamantul Cătălin Lungu pentru injuria adusă prin numirea „linge-cur” și de la reclamanții Valeriu Pașa, Vitalie Călugăreanu – pentru numirea „alcoolici””.
În rest, instanța a decis să respingă ca neîntemeiată acțiunea reclamanților Valeriu Pașa, Natalia Albot, Mariana Rață-Vremea, Vitalie Călugăreanu și Cătălin Lungu „privind obligarea pârâtului Ion Ceban la expunerea, în cadrul celei mai apropiate ședințe săptămânale a Primăriei Chișinău, a scuzelor publice pentru exprimările verbale ofensatoare-injurii și dezmințirea publică a judecăților de valoare fără substrat factologic, lansate în cadrul discursului ținut la data de 09.12.2024, în cadrul ședinței operative a Primăriei, în context cu toți cei vizați”.
Discursul lansat în contextul referirilor la toate persoanele vizate: „De asta, mă tot uit la instituțiile media, la troliata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și invit pe acești măscărici-linge-cur, să iasă în raioanele și satele Republicii Moldova ca să vadă cu ochii proprii cum stau lucrurile acolo. Când zic măscărici, zic de măscărici de Durbală, de la Ora de Ras, ”ora de fâs”, linge-cur Cătălin Lungu, tovarășii Natalia Albot și Andrei Bolocan, Alex Cozer și Mariana Rață, alcoolicii Călugăreanu și Valeriu Pașa-”specialist în toate domeniile”. Deci, îi rog pe acești cetățeni dar și alți cățeluși ai RAS-ului să iasă și să mai vadă ce se întîmplă de facto în Republica Moldova în momentul în care încearcă să schimbe pampersurile pline de știți voi ce a acestei guvernări, și după asta să se dea cu părerea. Eu înțeleg că ei umblă cumașini luxoase, au apartamente și case frumoase, și sunt detașați de realitățile Republicii Moldova”. Îi invit pe ei și pe alți cățeluși ai PAS-ului să mai revină la realitate și să mai facă o tură prin satele Moldovei să vadă ce dezastru este acolo””.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la data emiterii dispozitivului hotărârii.
Centrul pentru Jurnalism Independent Moldova consideră „regretabilă și incorectă decizia instanței de a respinge celelalte pretenții ale reclamanților Valeriu Pașa, Nata Albot, Mariana Rata, Vitalie Călugăreanu și Cătălin Lungu”. „Instanța a calificat drept „judecăți de valoare” restul etichetărilor jignitoare folosite de Ion Ceban, care a recurs în repetate rânduri la un discurs de intimidare a jurnaliștilor. Avocatul Vitalie Enachi, contractat de CJI pentru a-i apăra pe cei cinci jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, va ataca hotărârea la Curtea de Apel”, a anunțat Centrul.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții primarului Ion Ceban. Menționăm că edilul urmează să susțină o conferință de presă pe 12 octombrie, la ora 15:00, subiectul acesteia nu a fost anunțat.
***
Amintim că, pe 9 decembrie 2024, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a insultat, în timpul ședinței serviciilor Primăriei, mai mulți jurnaliști și personalități publice pe care le consideră fidele partidului de guvernământ. Opt ONG-uri de media au publicat o declarație în care au condamnat ofensele lansate de Ceban și au îndemnat persoanele vizate să-l acționeze în judecată. Detalii AICI.
O posibilă investiție de 200–500 de milioane de euro în sectorul imobiliar din Chișinău este discutată cu un investitor dintr-o țară asiatică. Proiectul ar putea include un complex rezidențial cu locuințe de lux, un centru comercial și un hotel de cinci stele. Totuși, Republica Moldova nu dispune, în prezent, de un mecanism care să permită oferirea gratuită a terenurilor în schimbul realizării unor investiții de asemenea anvergură, ceea ce ar putea reduce atractivitatea țării pentru investitor. Declarațiile au fost făcute de directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, în ediția din 11 octombrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.
Potrivit acesteia, investitorul și-a exprimat disponibilitatea de a veni în Republica Moldova cu o investiție de cel puțin 200 de milioane de euro, suma discutată ajungând până la 500 de milioane de euro.
„Este vorba despre construcția de case, apartamente de lux, care ar fi construite cu un shopping centru la baza acestui complex rezidențial, cu hotel de cinci stele, care nu există ca brand în Republica Moldova”, a declarat Natalia Bejan.
Directoarea Agenției de Investiții a explicat că, în alte țări, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, autoritățile oferă uneori terenuri gratuit investitorilor, în schimbul angajamentului de a realiza proiecte de valoare mare.
„La acest moment, noi nu avem un mecanism… Și desigur că tema este super tabuizată. De ce noi ar trebui să scoatem un teren și să-l oferim cu titlu gratuit unui investitor? Cum să o facem? Și în general există un pic de frică de parteneriate publice private, din cauză că avem traume istorice, experiențe că lucrul acesta nu s-a întâmplat okay. Și, respectiv, punem astfel de investitori în fața faptului că suntem gata să scoatem la licitație terenurile, dar trebuie să plătească un preț pentru ele. Și atunci noi nu suntem numaidecât foarte interesanți, comparativ cu alte țări unde vine statul și spune „vă dăm teren””, a spus ea.
Întrebată ce beneficii aduce Republicii Moldova o astfel de investiție, Bejan a declarat: „Managementul celorlalte spații comerciale, ei le asigură pe durata întregii existențe, fie că este vorba de shopping centru, fie că este vorba de un hotel. Plus, este vorba de managementul clădirii. Deci este vorba de clădiri în care există recepție la intrare, acces limitat pentru persoanele din extern, tipuri de complexe rezidențiale care nu există în Republica Moldova. (…) Îmi este greu să zic că ar aduce un impact pur economic sau de exporturi, de exemplu. Desigur că nu ar fi impactul în direcția asta. În același timp, ca locuitor al Chișinăului, eu îmi doresc un oraș frumos”.
O pictură murală dedicată horei moldovenești, realizată de artistul Radu Dumbrava, a fost inaugurată în orașul italian Aielli, din regiunea Abruzzo. Anunțul a fost făcut pe 11 octombrie de Ambasada Republicii Moldova în Italia, care a precizat că evenimentul a avut loc în cadrul festivalului Borgo Universo, care îmbină arta stradală cu astronomia.
Muralul face parte dintr-o amplă expoziție în aer liber și înfățișează dansatori îmbrăcați în costume populare moldovenești. În partea de jos a picturii sunt reprezentate o viță-de-vie și câteva butoaie.
„Prin această inițiativă, împreună cu artistul și partenerii implicați în proiect, ne-am propus să aducem la Aielli o parte din cultura, tradițiile și ospitalitatea Republicii Moldova și, în același timp, să contribuim la extraordinarul proiect Borgo Universo, care a transformat această mică localitate din Abruzzo într-un spațiu al artei și dialogului dintre culturi”, a menționat misiunea diplomatică.
Proiectul a fost inițiat și coordonat de ambasada Republicii Moldova în Italia, Primăria orașului Aielli și reprezentanți ai diasporei moldovenești.
„Un proiect mic prin dimensiuni, dar cu un mesaj mare: cultura apropie oamenii și construiește punți între comunități. De acum înainte, cei care vor trece prin Borgo Universo vor întâlni acolo și o parte din Moldova – o horă, un „Univers” și o invitație de a ne descoperi țara”, a spus ambasada.
Precizăm că Aielli este cunoscut drept un veritabil muzeu de artă stradală în aer liber. Din 2017, aici se desfășoară festivalul Borgo Universo, care reunește arta stradală și astronomia. Orașul este și locul de naștere al renumitului astronom italian Filippo Angelitti. Pe străzile orașului pot fi admirate peste 60 de picturi murale, sculpturi și instalații realizate de artiști din întreaga lume.
