radiochisinau.md

Compensațiile la energie: când vor fi transferați banii pe card și poștă și ce pot face cei nemulțumiți de suma primită

În acest sezon rece, 605 538 de gospodării vor primit compensații la căldură. 53% dintre beneficiari vor primi compensațiile maxime, care reprezintă 800 de lei pentru încălzirea cu lemne și 1 000 de lei pentru celelalte surse de încălzire. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul unei conferințe de presă din 12 decembrie.

Natalia Plugaru a comunicat că autoritățile au înregistrat circa 783 000 de cereri privind acordarea compensațiilor la căldură.

Potrivit oficialei, în acest sezon rece, 605 538 de gospodării s-au calificat pentru a beneficia de compensații. Acestea acoperă un număr de 1,2 milioane de persoane.

Gospodăriile care vor beneficia de cele mai multe compensații sunt cele care se încălzesc cu combustibili solizi – circa 287 000. De asemenea, vor primi compensații peste 169 000 de gospodării care se încălzesc cu gaze naturale, 106 134 – energie termică și peste 43 000 – energie electrică.

Totodată, de compensații vor beneficia circa 400 000 de pensionari, peste 23 000 de persoane cu dizabilități, peste 11 000 de șomeri și aproximativ 340 000 de gospodării cu copii și tineri.

Conform ministrei, compensații maxime, care reprezintă 800 de lei pentru locuințele încălzite cu lemne și 1 000 de lei pentru celelalte surse de încălzire, vor fi acordate pentru 53% din beneficiarii. 23% vor primi compensații între valoarea minimă și maximă, care este între 500 și 1 000 de lei. Iar o pătrime vor primi compensații minime de 500 de lei.

Ministra Muncii și Protecției Sociale a precizat că bugetul estimat pentru compensațiile din acest sezon rece este de circa 2,3 miliarde de lei. Potrivit oficialei, resursele alocate din bugetul de stat pentru compensații sunt mai mari în 2025 față de anul precedent.

Plata compensațiilor va începe astăzi, 12 decembrie, pentru persoanele care au indicat în cerere un card bancar sau un card social. Iar beneficiarii care nu au indicat un cont bancar, vor putea ridica plățile începând cu data de 15 decembrie, la toate oficiile poștale din țară. Aceștia vor trebui să prezinte buletinul de identitate.

Natalia Plugaru a subliniat că cetățenii care au întrebări despre compensații, inclusiv cei nemulțumiți de suma atribuită, pot scrie la adresa de email [email protected] sau apela la numărul de telefon 0 8000 5000. „Avem 35 de operatori la linia verde care sunt gata să răspundă cetățenilor la întrebările pe care le au”, a precizat ea.

***

Precizăm că cei care s-au înregistrat pe platforma compensatii.gov.md pot afla deja dacă sunt beneficiari ai programului „Ajutor la contor”, prin care se acordă compensații la căldură.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

lumeinmundo

Jos gândacii! Curajul de a vorbi: cum o problemă banală s-a transformat în amenințări

Într-o societate democratică și orientată spre progres, curajul de a vorbi despre problemele reale ar trebui să fie o normalitate sau cel puțin încurajat. Totuși, realitatea ne arată adesea contrariul: cei care îndrăznesc să ridice vocea sunt nevoiți să se confrunte cu intimidări, gaslighting și răzbunări instituționale. Cazul recent al unui cămin de studenți din capitală, unde prezența gândacilor de bucătărie a fost documentată prin imagini virale pe TikTok și confirmată de reportajul NewsMaker, ilustrează perfect această disonanță. Nu e vorba doar despre o problemă de salubritate, ci despre o lecție despre asumarea riscurilor și importanța de a nu tăcea în fața nedreptăților. Hai să vă povestesc cum a fost. 

Zilele trecute, un grup de studenți decide să nu mai tolereze condițiile insalubre în care trăiesc. Ei publică pe TikTok imagini cu gândacii din cameră. Acestea au fost preluate de presă. NewsMaker nu este o excepție: am văzut subiectul și am mers la fața locului pentru fact checking. Administrația căminului, inițial cooperantă, ne-a permis accesul, asigurând că totul este sub control. Dar realitatea filmată a contrazis declarațiile: gândacii sunt acolo, iar mai mulți studenți confirmă deschis, în fața camerelor și a administratorului, că problema persistă de ani buni. Ar fi trebuit să fie un moment de responsabilitate colectivă, un pas spre rezolvare. Nu cred că pe cineva șochează această situație: da, este neplăcut, dar multă lume a fost în căminele studențești din Chișinău (nu mai vorbesc de alte orașe) și știe că sunt vechi, că reparațiile lasă de dorit, că se fac eforturi pentru condiții mai bune. Toată povestea se putea încheia cu o asumare.

În schimb, ce urmează? Administrația universității pune la îndoială veridicitatea imaginilor. Mai târziu, chiar rectorul insinuează interese ascunse, vorbind despre o „campanie de denigrare”. Mai grav: începem să primim mesaje private de la studenți care raportează intimidări și amenințări cu evacuarea din cămin, doar pentru că au avut curajul să vorbească.

Este aceasta o reacție preocupată de binele studenților? Sau mai degrabă o încercare de mușamalizare în detrimentul adevărului?

A doua zi, am aflat despre faptul că în cămin a fost anunțată o dezinsecție. Ceea ce este, de fapt, o veste bună. Mergem să filmăm, însă de data aceasta suntem alungați, iar după ce publicăm momentul – reportajul devine motiv pentru amenințări cu plângeri la poliție. Aceste gesturi nu fac decât să amplifice suspiciunile: dacă problema nu există, de ce atâta efort pentru a o ascunde?

Și nu e un caz izolat. Zeci de mesaje primite pe rețele sociale confirmă că infestarea cu gândaci este o realitate în multe cămine studențești, nu doar în cel documentat. Atunci, de ce reacția instituțiilor este una de răzbunare și presiune asupra celor care vorbesc? De ce discursurile siropoase despre „noua generație” și speranțele pe care ni le punem în ea se transformă, la un test banal, în amenințări și negări? Ce lecție le dăm acestor tineri? Că tăcerea este aur, iar curajul – o greșeală costisitoare?

Adevărul este că asumarea riscurilor, fie că e vorba de a posta un video pe TikTok sau de a vorbi în fața camerelor, este esențială pentru orice schimbare socială. Istoria ne arată că progresul a venit din vocile care au refuzat să tacă: de la mișcările pentru drepturi civile la dezvăluirile despre corupție. În contextul nostru, studenții aceștia nu cer lux, ci condiții decente de trai, pe care le merită dintr-un minim respect. Prin intimidarea lor, instituțiile nu rezolvă problema, ci o perpetuează, erodând încrederea în autorități și descurajând viitoarele generații să se implice. Ce fel de societate construim dacă pedepsim curajul?

Este timpul să încurajăm vocile celor care vor o schimbare, să le protejăm și să le ascultăm, nu să le reducem la tăcere. Doar așa putem spera la un viitor în care problemele nu sunt ascunse sub covor, ci rezolvate cu transparență și responsabilitate.

Studenții au dat o lecție de curaj, acum e rândul altora să învețe din ea.
Și da: noi, jurnaliștii, vom filma și publica realitatea așa cum este, chiar dacă nu e comodă pentru unii.
Pentru că „tarakanii” se tem de lumină.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: