Comratul și Chișinăul pregătesc un document special pentru alegerile din Găgăuzia. Adunarea Populară a numit „liniile roșii”

Un grup de lucru extins, cu participarea reprezentanților Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, Adunării Populare a Găgăuziei, și ai administrației publice locale, lucrează la un document special care să permită organizarea alegerilor din autonomie, care să elimine divergențele legislative existente. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji, a menționat la un briefing din 30 aprilie că vede un interes pentru colaborare din partea autorităților centrale și speră să se ajungă la un numitor comun „și abia după aceea să se opereze modificări”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, care a luat parte la consultări, a confirmat că fiecare parte „și-a luat tema pentru acasă”, astfel încât să fie găsit acel „compromis”.

După ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei din 29 aprilie, deputații au rămas în sesiune informală și au convenit în unanimitate asupra „liniilor roșii”, pe care le vor apăra în grupul de lucru. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji a declarat că prima condiție este retragerea sesizării Ministerului Justiției de la Curtea Constituțională.

„Considerăm că aceste chestiuni trebuie discutate în cadrul parlamentului — modificările la legea privind statutul juridic special trebuie operate atât în parlament, cât și în Adunarea Populară. Aceste documente trebuie dezbătute de ambele părți, să se ajungă la un numitor comun și abia după aceea să se opereze modificări”, a spus Ormanji.

A doua condiție vizează dreptul exclusiv al Adunării Populare de a organiza alegerile regionale și de a-și menține propria comisie electorală. „Această apartenență este propisă în legea din 1994 privind statutul juridic special”, a subliniat Ormanji.

Președintele interimar al APG a precizat că este „foarte precaut în exprimări pentru a nu împiedica procesul de negocieri„, însă a adăugat: „Sper că după procesele de negocieri vom găsi puncte de convergență cu colegii din parlament, cu CEC-ul republicii, cu Președinția, și vom organiza aceste alegeri. Mi s-a părut că conducerea țării are dorința ca alegerile noastre să aibă loc. Vom lucra la elaborarea unui document unic, care va fi aprobat în Adunarea Populară a Găgăuziei și va avea caracter și valabilitate exclusiv pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară”.

Grupul de lucru și divergențele legislative

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a oferit pentru NewsMaker mai multe detalii despre cum va funcționa grupul de lucru, explicând că o formulă similară fusese încercată anterior, pe platformă parlamentară, cu implicarea doar a reprezentanților APG, CEC și Parlamentului, însă fără rezultat.

„Acum se propune lărgirea grupului prin includerea reprezentanților primăriilor — adică ai administrației publice locale din Găgăuzia — și, eventual, a reprezentanților societății civile sau ai mediului academic. În acest fel urmează să avem, într-adevăl, prima discuție”, a declarat Postică.

El a mai adăugat că părțile implicate, în urma întrevederii de la președinție din 24 aprilie, caută soluțiile de compromise.

„Fiecare parte și-a luat tema de acasă să vadă care sunt acele particularități sau neconcordanțe sau divergențe între prevederile actelor legislative naționale și actele din regiune, așa încât să găsim acel compromis și cum poate fi soluționată această criză”, a spus Postică.

Vicepreședintele CEC a enumerat și câteva dintre divergențele concrete care trebuie soluționate înainte de startul campaniei electorale. Acestea vizează plafonul donațiilor, vârsta de candidatură și modul de stabilire a perioadei electorale, aspecte în care legislația națională și actele regionale se contrazic direct.

Acesta a avertizat că divergențele identificate până acum sunt doar o parte din problemă, numărul real al neconcordanțelor fiind mult mai mare. Postică a subliniat că toate acestea trebuie rezolvate înainte de declanșarea procesului electoral, pentru a evita interpretările arbitrare în timpul campaniei.

„Astfel de exemple sunt cu sutele. Este important ca înainte de a începe orice proces electoral să fie soluționate toate divergențele, pentru a nu lăsa loc de interpretări în campania electorală”, a conchis el.

Pe 30 aprilie, la Parlament a avut loc prima reuniune a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Adunării Populare, ai CEC și ai administrației publice locale. Se întâmplă după ce pe 24 aprilie, șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare, în urma cărora, s-a convenit crearea unui grup de lucru cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că discuțiile au vizat elaborarea documentului privind particularitățile organizării alegerilor în UTAG document pe care Adunarea Populară nu l-a adoptat în cei doi ani de la intrarea în vigoare a Codului Electoral.

„Ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile, trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în UTAG, astfel încât noi anul acesta să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a declarat Grosu.

Grosu a enumerat punctele concrete care trebuie reglementate: cenzul de vârstă pentru candidaturi — 21 de ani în Găgăuzia față de 18 ani la nivel național; absența unui plafon pentru donațiile în numerar în campaniile electorale din regiune; diferența dintre listele electorale folosite la scrutinele naționale — 125.000 de alegători — față de cele folosite la alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară — 90.000; și lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor la secțiile de vot.

„Le-am spus: luați standardele care se aplică la nivel național, la locale, la parlamentare, la prezidențiale și așa mai departe”, a adăugat el.

Referitor la sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, Grosu a respins solicitarea Adunării Populare de retragere a acesteia, descriind-o drept un instrument legal legitim.

„Atunci când apare o coliziune, o neînțelegere, autoritățile se pot adresa la Curtea Constituțională, care este arbitrul suprem”, a spus Grosu, adăugând că Parlamentul a transmis deja Curții argumentele solicitate și așteaptă fixarea ședinței.

Următoarea ședință a grupului de lucru urmează să aibă loc pe 4 mai.

***

Amintim că pe 15 aprilie, CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului Electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.

În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.

După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: