Conducerea Comisiei Electorale Centrale (CEC) a avut pe 23 iunie o întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în țara noastră. Dereсk J. Hogan. Întâlnirea s-a desfășurat chiar înainte de ședința comună a CEC cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), cu privire la numărul de secții de votare care vor fi constituite în diaspora.
Potrivit unui comunicat publicat pe 23 iunie, la întrevedere au participat Dorin Cimil, președintele CEC, Vladimir Șarban, vicepreședintele CEC și Maxim Lebedinschi, secretarul CEC. Oficialii au discutat cu diplomatul american mai multe aspecte referitoare la organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, inclusiv prin prisma acțiunilor întreprinse de CEC pentru desfășurarea proceselor electorale și a provocărilor existente.
O temă aparte a discuțiilor s-a referit la organizarea alegerilor în afara țării. Oficialii au realizat un schimb de informații și păreri în contextul deciziilor instanțelor de judecată pe marginea deschiderii secțiilor de votare în străinătate.
Alte subiecte de interes s-au referit la asigurarea dreptului la vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, acțiunile întreprinse de CEC pentru contracararea transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare, dar și realizările, de comun cu alte instituții ale statului, în vederea prevenirii răspândirii și infectării cu virusul COVID-19 în procesul de organizare a alegerilor.
Tot astăzi, membrii CEC și reprezentanții MAEIE discută despre secțiile de votare care urmează a fi constituite în diaspora pentru alegerile parlamentare anticipate din luna iulie. Ședința era planificată pentru ora 11:00.
***
În seara de 22 iunie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a repins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, cele două hotărâre emise anteior de CEC, privind constituirea a 139, iar ulterior, 146 de secții de votare în afara țării au fost anulate definitiv.
Amintim că MAEIE a propus anterior deschiderea unui număr de 191 de secții de votare pentru scrutinul parlamentar.
Alegerile parlamentare anticipate sunt planificate pentru 11 iulie. Conform legislaţiei electorale moldoveneşti, secţiile de vot, inclusiv cele din diaspora, trebuie constituite cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului, termen ce s-a scurs deja.
În Moldova va fi lansată o nouă bursă de valori, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB). Printre fondatori se numără banca moldovenească maib. NM explică cum aceasta va ajuta, pe de-o parte, companiile moldovenești să atragă capital și, pe de altă parte, locuitorii țării să găsească noi oportunități de investire a economiilor.
În data de 15 septembrie, în cadrul forumului economic Moldova Business Week de la Chișinău, a fost semnat un memorandum privind crearea unei noi burse în Moldova. Partener și acționar principal va deveni Bursa de Valori București, iar unul dintre investitori — cea mai mare bancă a Moldovei, maib.
Noul piață de valori mobiliare urmează să devină funcțională în Moldova chiar vara viitoare. Bursa va permite companiilor moldovenești să iasă pe piața de capital, să atragă investiții și să utilizeze instrumente transparente de finanțare. Aceasta este o etapă importantă pentru întreaga economie: până acum companiile locale aveau acces limitat la piețele de capital.
Cum va influența businessul din Moldova?
Bursa va fi creată după modelul Bursei de Valori București, care își va împărtăși experiența și tehnologiile. Noua bursă din Moldova va deveni o platformă pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor companiilor moldovenești. Aceasta va ajuta businessul să-și demonstreze transparența, să consolideze încrederea investitorilor și să atragă mijloace pentru noi proiecte promițătoare.
Unul dintre partenerii-fondatori ai noii burse este maib, cea mai mare bancă din Moldova, care participă în calitate de co-investitor.
„Pentru companiile moldovenești acest lucru înseamnă posibilitatea de a emite valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), diversificând sursele de finanțare. Pentru persoanele fizice aceasta va oferi noi oportunități de investire a mijloacelor. Cea mai mare importanță pentru business o are accesul la o nouă piață de capital. Aceasta înseamnă că firmele moldovenești, care își vor lista acțiunile la bursă, vor avea acces la capital internațional”, a declarat la prezentare CEO maib, Giorgi Shagidze.
Piața de capital reprezintă o alternativă la creditele bancare. Dar, a explicat Shagidze, crearea ei va influența favorabil și sectorul bancar din Moldova.
„Pentru maib este important ca în Moldova să existe companii sănătoase, care să aibă posibilitatea să crească. Noua bursă va deveni un instrument al unei asemenea dezvoltări. Companiile vor putea atrage capital prin acțiuni, ceea ce ulterior le va facilita accesul la credite bancare pentru extinderea businessului”, a explicat Shagidze.
Astfel, maib susține și atrage noi oportunități pentru clienții săi și pentru economia în ansamblu.
Următorul pas pentru lansarea bursei în 2026, după cum a precizat Shagidze, va fi obținerea licenței și crearea proceselor de business, ceea ce reprezintă o sarcină tehnică deloc simplă.
Ce oportunități vor apărea pentru locuitorii Moldovei?
Din partea română, proiectul este coordonat de Bursa de Valori București. CEO-ul acesteia, Remus Vulpescu, a menționat că crearea unei asemenea burse moldovenești era așteptată de mai bine de 10 ani.
„Aceasta va fi o bursă moldovenească, în al cărei acționariat majoritatea covârșitoare vor fi companii moldovenești. Bursa de Valori București acționează ca partener tehnologic și va fi acționar minoritar. Acest lucru va ajuta viitoarea bursă de la Chișinău să răspundă cât mai mult posibil necesităților de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Desigur, ne așteptăm și la o cooperare economică cu alte țări. Da, ne gândim și la România, dar în primul rând — la Republica Moldova și la piața ei de capital”, a spus Vulpescu.
Investitorul român a subliniat, de asemenea, că vor apărea noi oportunități de investiții și pentru persoanele fizice din Moldova. În prezent, piața de capital din Moldova este practic inactivă. Se așteaptă ca noua bursă „locală” din Moldova să accelereze dezvoltarea pieței de capital.
„În România, de exemplu, peste un milion de persoane investesc lunar câte 100, 200 sau 300 de lei românești în fonduri private. Aceasta este, de fapt, o politică de economisire și investire, care deja s-a înrădăcinat la români și în ultimii ani s-a dezvoltat cu succes. Astfel, populația poate investi banii prin intermediul fondurilor, fără a avea cunoștințe speciale despre sectoarele concrete ale economiei, și să obțină o rentabilitate mai mare decât la depozite sau chiar la obligațiunile de stat”, a relatat șeful Bursei de Valori București.
Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,3% la depozite și 38% la credite, în întregul sector bancar, la sfârșitul trimestrului doi al anului 2025. Din 2018, acționarul principal al maib este un consorțiu din care fac parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL — una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din țările baltice, și Horizon Capital, fond de investiții private orientat spre piețele emergente.
