CEC

Conducerea CEC a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA în Moldova

Conducerea Comisiei Electorale Centrale (CEC) a avut pe 23 iunie o întrevedere cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în țara noastră. Dereсk J. Hogan. Întâlnirea s-a desfășurat chiar înainte de ședința comună a CEC cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), cu privire la numărul de secții de votare care vor fi constituite în diaspora.

Potrivit unui comunicat publicat pe 23 iunie, la întrevedere au participat Dorin Cimil, președintele CEC, Vladimir Șarban, vicepreședintele CEC și Maxim Lebedinschi, secretarul CEC. Oficialii au discutat cu diplomatul american mai multe aspecte referitoare la organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, inclusiv prin prisma acțiunilor întreprinse de CEC pentru desfășurarea proceselor electorale și a provocărilor existente.

O temă aparte a discuțiilor s-a referit la organizarea alegerilor în afara țării. Oficialii au realizat un schimb de informații și păreri în contextul deciziilor instanțelor de judecată pe marginea deschiderii secțiilor de votare în străinătate.

Alte subiecte de interes s-au referit la asigurarea dreptului la vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, acțiunile întreprinse de CEC pentru contracararea transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare, dar și realizările, de comun cu alte instituții ale statului, în vederea prevenirii răspândirii și infectării cu virusul COVID-19 în procesul de organizare a alegerilor.

Tot astăzi, membrii CEC și reprezentanții MAEIE discută despre secțiile de votare care urmează a fi constituite în diaspora pentru alegerile parlamentare anticipate din luna iulie. Ședința era planificată pentru ora 11:00.

***

În seara de 22 iunie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a repins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău. Prin urmare, cele două hotărâre emise anteior de CEC, privind constituirea a 139, iar ulterior, 146 de secții de votare în afara țării au fost anulate definitiv.

Amintim că MAEIE a propus anterior deschiderea unui număr de 191 de secții de votare pentru scrutinul parlamentar.

Alegerile parlamentare anticipate sunt planificate pentru 11 iulie. Conform legislaţiei electorale moldoveneşti, secţiile de vot, inclusiv cele din diaspora, trebuie constituite cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului, termen ce s-a scurs deja.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: