Politică

Consemnat în acte: Italia susține aderarea Moldovei la UE. Documentul semnat în timpul vizitei lui Sergio Mattarella

Mihaela Conovali
| 18 iunie, 2024
13:15

Italia și Moldova au semnat o declarație în sprijinul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Totodată, cele două țări au semnat un program de cooperare culturală între Guvernul Moldovei și Guvernul Italiei pentru 2024 – 2027. S-a întâmplat, pe 18 iunie, în timpul unor declarații de presă susținute de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella și șefa statului Maia Sandu.

Marți, la Președinția Republicii Moldova, viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov și vice-ministrul pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Republicii Italiene Edmondo Cirielli au semnat o Declarație comună în sprijinul aderării Moldovei la UE.

Ulterior, președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella a declarat că „valorile, istoria și cultura leagă viitorul Moldovei în Uniunea Europeană”. „Italia sprijină, cu convingere, parcursul de aderare al Moldovei la Uniunea Europeană. (…) Viitorul nostru va fi comun. (…) Italia se va afla lângă Republica Moldova în acest proces pentru a garanta integrarea în Uniunea Europeană”, a comunicat Mattarella, în timpul unor declarații alături de Maia Sandu.

La rândul ei, președinta Maia Sandu a spus că „Italia a fost și este alături de Ucraina” și că „a fi alături de Ucraina, înseamnă a fi alături și de Republica Moldova”.

Sandu a mai declarat că „Moldova și Italia cooperează în multiple sectoare”. „Chiar în aceste clipe am asistat la semnarea programului de colaborare culturală pentru perioada 2024-2027. Totodată, aș vrea să subliniez cooperarea în sectorul energetic, care a ajutat Republica Moldova să depășească criza energetică. Contribuția generoasă a Italiei, oferită în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova în anii 2022 și 2023, a compensat o parte din facturile la energie, plătite de cetățenii noștri în sezonul rece”, a comunicat Sandu.

Tot pe 18 iunie, ministrul Culturii Sergiu Prodan și viceministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei au semnat Programul Executiv de Cooperare Culturală între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Italiene pentru 2024 – 2027.

Precizăm, Mattarella efectuează o vizită de două zile la Chișinău. Oficialul italian a ajuns în Republica Moldova pe 17 iunie. Este prima vizită oficială a unui președinte al Republicii Italiene în Republica Moldova. În timpul declarațiilor de presă, alături de Maia Sandu, Sergio Mattarella a vorbit inclusiv despre comunitatea moldovenilor din Italia. Oficialul a spus că moldovenii sunt foarte apreciați în Italia, însă a recunoscut că „sunt exigențe care trebuie să fie abordate”. Detalii AICI.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Pe 14 iunie curent, vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie. Atunci vor avea loc primele conferințe interguvernamentale cu cele două țări, care marchează deschiderea negocierilor de aderare. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, documente, Italia, Maia Sandu, Moldova, Republica Italiană, semnare, Sergio Mattarella, top, UE, vizită

Știri similare

Alegeri 2025

Vor afecta lucrările la podurile de pe Nistru circulația alegătorilor? Cum NU a răspuns Recean

Alegeri 2025

Buletine de vot cu ștampila pusă în dreptul Blocului „Alternativa”, descoperite într-o tipografie din Chișinău. Reacția lui Ceban

Politică

„Ori ești iresponsabil, frustrat, ori descreierat”. Cheianu critică „irosirea” votului pentru partidele fără șanse în parlament

Mihaela Conovali
| 24 septembrie, 2025
13:26

Candidatul la funcția de deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, Constantin Cheianu, a lansat un mesaj de critică în adresa alegătorilor care intenționează să voteze, în loc de PAS, pentru unul dintre „partidele pro-europene, unele având un rating de 2-3%”. Potrivit lui Cheianu, dacă partidul ales nu ajunge în Parlament, iar PAS nu obține majoritatea și tu „te bucuri că le-ai făcut în ciudă”, acest comportament arată „că ori ești iresponsabil, ori frustrat, ori descreierat”.

Cheianu a spus că a auzit persoane declarând că nu vor vota pentru PAS, ci pentru blocul „Împreună”.

„Ok, și eu aș vota pentru „Împreună”, dacă ar fi unicul bloc/partid pro-european cu șanse reale nu doar să ajungă în Parlament, ci și să aibă o majoritate. Aș vota, de fapt, pentru oricare alt partid pro-european, dacă ar fi singurul cu aceleași șanse. (…) Când ai un război la hotar, când agresorul din țara vecină îți subminează în fel și chip alegerile, ca să te folosească în războiul împotriva vecinului, tu vrei să te bucuri de luxul de a alege dintre mai multe partide pro-europene, unele având un rating de câte 2-3%? Bun, și dacă te trezești pe 29 dimineața și vezi că partidul sau blocul pentru care ai votat nu a ajuns în Parlament, iar PAS nu a acumulat o majoritate, ce faci? Te întristezi că cel votat de tine nu a trecut și, totodată, te bucuri că le-ai făcut în ciudă celor din PAS? Înseamnă că ori ești iresponsabil, ori frustrat, ori descreierat”, a scris Cheianu pe Facebook.

Potrivit lui Cheianu, este nedrept faptul că „partidele mici pro-europene, care ar merita să ajungă în Parlament, nu au șanse”. „Se face oare PAS vinovat de această nedreptate? Nicidecum. De vină este un război și o conjunctură politică regională și continentală. Dar fiindcă nu pot lupta cu această conjunctură, partidele mici pro-europene luptă cu PAS”, a adăugat el.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

Amintim că, în septembrie curent, ministrul Alexei Buzu a ajuns în centrul unui scandal după ce, la o întâlnire cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia, a afirmat că alegerile parlamentare vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bîdle”. Declarația ministrului a generat un val de critici din partea mai multor concurenți electorali: unii au catalogat expresia drept „limbaj stradal”, iar alții au anunțat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală (CEC). În reacție, Buzu, care face campanie pentru PAS, deși nu figurează pe lista candidaților la parlamentare, a spus că imaginile video ar fi fost „scoase din context” și ar avea scopul „de a semăna confuzie” în rândul cetățenilor. Pe 8 septembrie, Buzu a cerut scuze public, menționând că a greșit și că a utilizat „un cuvânt nepotrivit” care a jignit.

Disclaimer! Redacția NM condamnă Condamnă apelurile de violență, dezumanizare, revanșism, xenofobie, discurs instigator la ură și exploatarea fobiilor dar și a prejudecăților, inclusiv în timpul războiului. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.