Imagine simbol

Consiliul Audiovizualului a împărțit noi amenzi. Noroc TV și Vocea Basarabiei TV, sancționate

Consiliul Audiovizualului (CA) a împărțit noi amenzi în cadrul ședinței de astăzi, 23 septembrie. Astfel, posturile TV Noroc și Vocea Basarabiei au fost sancționate cu câte 5 mii de lei pentru lipsa acordului CA la modificarea asociațiilor.

Potrivit NM, dacă mai devreme proprietarul și directorul Vocea Media (deține postul TV) era Dorel Bălan, atunci în august jurnalista Valentina Ursu a devenit noul coproprietar al postului TV. Ea deține un pachet de 50% din acțiunile Vocea Media. De asemenea, Valentina Ursu este și directorul general al canalului TV. La rândul său, Dorel Balan are o cota de 50% din canal. De remarcat este că Vocea Basarabiei a informat anterior CA cu privire la schimbarea directorului postului TV, dar patronul postului nu a aprobat schimbarea.

Într-un comunicat emis, CA menționează că, conform art. 25 alin. (5) din CSMA, furnizorii de servicii media au obligația să solicite în scris acordul Consiliului pentru orice modificare în documentele şi în datele declarate prevăzute la art. 25 alin. (4) lit.c)–e) al CSMA și anume, în speța de față, datele de identificare ale asociaților până la nivel de persoană fizică sau juridică.

„În pofida reglementărilor legale, „Vocea media” SRL nu a solicitat și nu a primit un acord în acest sens”, precizează CA.

Aceeași amendă, de 5 mii de lei, a primit-o și postul de televiziune Noroc, care a fost deținută anterior Doinița Topala, iar în prezent este administrată de omul de afaceri Ceslav Ciuhrii.

Valentina Ursu a declarat pentru NM că nu știe încă de decizia CA. Contactat de NM pentru a comenta situația, reprezentanții Noroc TV au declarat că conducerea va contacta NM la o dată ulterioară.

De menționat că Codul Serviciilor Media Audiovizuale prevede că canalele TV și posturile de radio sunt obligate să obțină permisiunea de la CA la schimbarea proprietarilor activelor media. Încălcarea acestei prevederi prevede amendă în mărime de la 5.000 lei la 10.000 lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: