playbuzz.com

Consiliul Audiovizualului: TV-Găgăuzia și Canal 5 au preluat conținuturi de la posturile suspendate

TV-Găgăuzia și Canal 5 au preluat conținuturi de la posturile de televiziune suspendate Primul în Moldova, ITV, Orhei TV, TV6 și Orizont TV. Asta arată rezultatele unui control efectuat de Consiliul Audiovizualului (CA). 

CA a efectuat un control în perioada 25-31 decembrie 2023. În ședința din 1 martie, membrii Consiliului Audiovizual au examinat două rapoarte de control pe modul în care își respectă propria concepție de programe serviciile media audiovizuale TV-Găgăuzia și Canal 5.

Controlul legat de postul public regional, a arătat că TV-Găgăuzia a inclus în grila de programe emisiunile „De Facto”, „Știri” cu Vadim Stîngaciu și Tatiana Lupan și „La limita existenței”, difuzată anterior de posturile Primul în Moldova și ITV, formatul acesteia fiind păstrat intact de postul public regional.

La solicitarea CA, furnizorul a informat că aceste emisiuni sunt produse cu resursele proprii ale televiziunii în baza contractelor de prestări servicii, dar că nu deține informații cu privire la mijloacele tehnice și locul realizării fiecărui program”, se arată într-un comunicat publicat de CA.

În privința Canal 5, deși rezultatele controlului au arătat că a avut devieri neînsemnate la Concepția de programe, acesta a difuzat emisiunile: „Descoperă ortodoxia”„Hai să ne căsătorim”, „Astro-ghid”„Moldova la pachet”„În lumea surprizelor”„PULS”„Наши соседи”„Герой нашего времени”  transmise anterior de Orhei TV și TV6, iar mai apoi de Orizont TV. Și producțiile audiovizuale „Пёс”, „Скорая помощь”, „Суд присяжных”, „Суд присяжных. Окончательный вердикт” au fost difuzate de Orizont TV.

Inițiatorul controlului, membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a declarat că se observă o migrare de conținut de la un post la altul, fiind schimbată doar sigla, iar programele rămânând în măsura semnificativă aceleași. „Atunci când Canal 5 a fost inclus în multiplexul național, era un post cu un conținut ce se deosebește total de cel actual. Emisiunile care erau anterior catalogate ca programe proprii ale Orizont TV sunt acum în grila de emisie a Canal 5, tot fiind catalogate ca proprii, conform documentelor prezentate de furnizor. În ce privește TV-Găgăuzia, este foarte ciudat când furnizorul public regional de servicii media declară că nu știe unde se produc știrile și alte programe pe care le consideră proprii” , a precizat Ruslan, citat în comunicat.

La rândul său, președinta CA, Liliana Vițu, a remarcat că practica de preluarea a emisiunilor este anti-concurențială, deoarece un post de televiziune dorește să se afirme pe piață prin programele proprii și propriile ”fețe”. „Prin reciclarea emisiunilor asociate cu alte servicii media audiovizuale, postul respectiv face un soi de agregare, și nu activează ca o televiziune cu propria sa identitate”, a explicat Liliana Vițu.

Ca urmare a examinării rapoartelor, TV-Găgăuzia a fost sancționată cu 7 000 de lei pentru nerespectarea propriei Concepții de programe.

***

Precizăm că, între anii 2022-2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat pe perioada stării de urgență licența a 12 televiziuni afiliate oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc: Primul în Moldova, TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova, Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3. Motivele invocate pentru suspendarea activității televiziunilor – „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina” și „ pericol la adresa securității informaționale”.

Pe 30 decembrie 2023, starea de urgență din Republica Moldova a expirat, însă cele 12 televiziuni nu și-au reluat activitatea, din cauza unor măsuri legislative pregătite de Guvern.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: