playbuzz.com

Consiliul Audiovizualului: TV-Găgăuzia și Canal 5 au preluat conținuturi de la posturile suspendate

TV-Găgăuzia și Canal 5 au preluat conținuturi de la posturile de televiziune suspendate Primul în Moldova, ITV, Orhei TV, TV6 și Orizont TV. Asta arată rezultatele unui control efectuat de Consiliul Audiovizualului (CA). 

CA a efectuat un control în perioada 25-31 decembrie 2023. În ședința din 1 martie, membrii Consiliului Audiovizual au examinat două rapoarte de control pe modul în care își respectă propria concepție de programe serviciile media audiovizuale TV-Găgăuzia și Canal 5.

Controlul legat de postul public regional, a arătat că TV-Găgăuzia a inclus în grila de programe emisiunile „De Facto”, „Știri” cu Vadim Stîngaciu și Tatiana Lupan și „La limita existenței”, difuzată anterior de posturile Primul în Moldova și ITV, formatul acesteia fiind păstrat intact de postul public regional.

La solicitarea CA, furnizorul a informat că aceste emisiuni sunt produse cu resursele proprii ale televiziunii în baza contractelor de prestări servicii, dar că nu deține informații cu privire la mijloacele tehnice și locul realizării fiecărui program”, se arată într-un comunicat publicat de CA.

În privința Canal 5, deși rezultatele controlului au arătat că a avut devieri neînsemnate la Concepția de programe, acesta a difuzat emisiunile: „Descoperă ortodoxia”„Hai să ne căsătorim”, „Astro-ghid”„Moldova la pachet”„În lumea surprizelor”„PULS”„Наши соседи”„Герой нашего времени”  transmise anterior de Orhei TV și TV6, iar mai apoi de Orizont TV. Și producțiile audiovizuale „Пёс”, „Скорая помощь”, „Суд присяжных”, „Суд присяжных. Окончательный вердикт” au fost difuzate de Orizont TV.

Inițiatorul controlului, membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a declarat că se observă o migrare de conținut de la un post la altul, fiind schimbată doar sigla, iar programele rămânând în măsura semnificativă aceleași. „Atunci când Canal 5 a fost inclus în multiplexul național, era un post cu un conținut ce se deosebește total de cel actual. Emisiunile care erau anterior catalogate ca programe proprii ale Orizont TV sunt acum în grila de emisie a Canal 5, tot fiind catalogate ca proprii, conform documentelor prezentate de furnizor. În ce privește TV-Găgăuzia, este foarte ciudat când furnizorul public regional de servicii media declară că nu știe unde se produc știrile și alte programe pe care le consideră proprii” , a precizat Ruslan, citat în comunicat.

La rândul său, președinta CA, Liliana Vițu, a remarcat că practica de preluarea a emisiunilor este anti-concurențială, deoarece un post de televiziune dorește să se afirme pe piață prin programele proprii și propriile ”fețe”. „Prin reciclarea emisiunilor asociate cu alte servicii media audiovizuale, postul respectiv face un soi de agregare, și nu activează ca o televiziune cu propria sa identitate”, a explicat Liliana Vițu.

Ca urmare a examinării rapoartelor, TV-Găgăuzia a fost sancționată cu 7 000 de lei pentru nerespectarea propriei Concepții de programe.

***

Precizăm că, între anii 2022-2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat pe perioada stării de urgență licența a 12 televiziuni afiliate oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc: Primul în Moldova, TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova, Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3. Motivele invocate pentru suspendarea activității televiziunilor – „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina” și „ pericol la adresa securității informaționale”.

Pe 30 decembrie 2023, starea de urgență din Republica Moldova a expirat, însă cele 12 televiziuni nu și-au reluat activitatea, din cauza unor măsuri legislative pregătite de Guvern.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: