NewsMaker

Consiliul Europei pregătește o convenție privind combaterea dezinformării? Berset: Să vedem ce s-a întâmplat în Moldova, ce putem folosi

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat că organizația pe care o conduce planifică elaborarea unei convenții privind combaterea dezinformării și a interferențelor străine. Documentul ar urma să includă un set de instrumente dezvoltate inclusiv pe baza experienței Republicii Moldova în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

Știm cu toții că în toate procesele electorale avem o provocare enormă legată de calitatea informației, de calitatea dezbaterii, de posibilitatea de a avea puncte de vedere diferite în dezbatere. (…) În lumea de astăzi, cu dezinformare, cu inteligență artificială, cu social media, cu polarizarea pe care o vedem pe rețelele sociale, cu discursul de ură, cu deepfake-uri — multe elemente acționează simultan, făcând mult mai dificilă existența unei dezbateri de calitate. Ceea ce s-a întâmplat în Moldova în ultimele luni nu a fost o surpriză pentru noi. (…) Putem folosi această experiență pentru a ajuta toate țările europene să reflecteze la ce înseamnă aceasta și poate să dezvoltăm împreună instrumente pentru a aborda aceste situații”, a declarat Alain Berset.

El a precizat că Consiliul Europei dezvoltă un instrument pentru combaterea dezinformării.

Ne gândim la o nouă convenție privind dezinformarea și interferențele străine, exact în acest scop: de a proteja democrațiile și procesele electorale, învățând din experiența — destul de dură — pe care Moldova a avut-o în ultimele luni. Să vedem ce s-a întâmplat aici, ce putem folosi pentru a construi un set de instrumente pentru toate țările, astfel încât să avem stabilitate, protecție și democrații puternice”, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei.

Întrebat cum poate fi asigurat faptul că măsurile de combatere a dezinformării nu vor ajunge să submineze libertatea de exprimare și democrația, Berset a spus: „Trebuie să lucrăm împreună, fără a lăsa fiecare țară să decidă singură ce înseamnă aceste lucruri și să reinventeze roata în diverse situații. Trebuie să abordăm problema împreună. De ce? Pentru că este clar că acest set de instrumente trebuie să fie mereu fundamentat legal. Trebuie să aibă o bază juridică, în primul rând. În al doilea rând, toate aceste măsuri trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului. (…) Exact cum ați spus, există un risc. Suntem pe deplin conștienți de acest lucru, și tocmai de aceea calea corectă este elaborarea unei noi convenții. Aceasta privește alegerile, dar nu doar alegerile. Vizează și dezbaterea publică în spațiul public al democrațiilor noastre”.

Amintim că, pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Un raport al misiunii internaționale de observare a Parlamentului European, OSCE și APCE a arătat că procesul electoral a fost marcat de o tentativă eșuată de influențare a alegerilor din partea Rusiei. Documentul menționează că Rusia a folosit instrumente precum dezinformarea, finanțarea ilegală, coruperea electorală și atacurile cibernetice pentru a deturna rezultatele scrutinului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: