parlament.md

Constantin Șchendra este noul viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei

Constantin Șchendra a fost numit în funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, membru al Comitetului executiv, pe un termen de șapte ani. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat cu votul a 53 de deputați.

Fiind întrebat de către Vlad Bătrâncea, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor ce a făcut Banca Națională pentru a nu permite furtul miliardului, Șchendra a răspuns că el nu se afla în aceea perioadă în cadrul BNM-ului.

„Din păcate nu cunosc foarte multe detalii ca să pot să mă expun”, a spus noul viceguvernator al BNM.

„M-am așteptat la acest răspuns, însă conform dosarului depus la Comisia juridică, numiri și imunități aveți o experiență destul de bogată, iar dosarul este de rezonanță publică și la sigur cunoașteți mai multe detalii fiind astăzi în cadrul BNM-ului”, a replicat deputatul BCS.

Cu toate acestea, Bătrâncea a insistat asupra acestui subiect. În context, Constantin Șchendra a menționat că poate să-și expună doar punctul său de vedere.

„Investigațiile trebuie să se desfășoare și trebuie să existe o finalitate, în acest caz. Cei care au furat banii, trebuie să fie pedepsiți. Este un mesaj pentru toți ceilalți. Cine încearcă să facă acest lucru trebuie să fie pedepsiți. Dacă nu o să existe finalitate, din păcate, mesajul care o să fie transmis va fi unul foarte negativ și riscurile vor continua să persiste inclusiv în sectorul bancar”, a

Constantin Șchendra are o experiență de peste 18 ani în domeniul bancar, audit, contabilitate și consultantă. De asemenea, acesta a activat timp de peste opt ani în companii de audit internaționale. Din anul 2018 și până în prezent, Constantin Șchendra a activat la Banca Națională a Moldovei, în calitate de director al Departamentului Supraveghere Bancară.

Potrivit legislației, viceguvernatorii BNM sunt numiți de Parlament, la propunerea guvernatorului Băncii Naționale. Candidatura lui Constantin Șchendrea a fost propusă, după ce  a expirat mandatul lui Aureliu Cincilei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații vor merge mai rar la controale medicale, iar companiile vor putea deschide cabinete de medicină a muncii. Propunerile Guvernului

Ministerul Sănătății își propune să modifice modul în care se realizează examenele medicale periodice pentru angajați. Potrivit unui proiect de lege, aflat în consultări publice, frecvența examenelor va fi ajustată în funcție de nivelul de risc profesional: în loc de anual, ele se vor efectua la 24 sau chiar 36 de luni. Aceasta înseamnă, potrivit autorilor, că angajații care nu sunt expuși unor riscuri majore vor merge mai rar la controale, fără ca sănătatea lor să fie pusă în pericol, iar resursele pentru supraveghere vor fi folosite mai eficient. Totodată, proiectul prevede și posibilitatea ca întreprinderile să își organizeze propriile cabinete de medicină a muncii.

„Întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea de a organiza propriile cabinete de medicină a muncii, asigurând supravegherea stării de sănătate a angajaților. Totodată, se vor înființa cabinete individuale care vor presta servicii în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate”, se arată în nota informativă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este „protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea și diagnosticarea rapidă a oricărei modificări în starea de sănătate asociate expunerii la riscul profesional”. Rezultatele examinărilor vor fi luate în considerare pentru aplicarea măsurilor preventive la locul de muncă, astfel încât sănătatea angajaților să fie monitorizată în mod real și adaptat fiecărui tip de profesie.

Autorii proiectului explică că aceste schimbări vor face examenele medicale periodice mult mai eficiente pentru angajații care lucrează în medii cu riscuri profesionale. În loc să fie aceleași controale pentru toți, evaluările vor fi adaptate exact la nivelul de expunere al fiecărui angajat.

Nota de fundamentare arată că aceste schimbări vor îmbunătăți coordonarea între instituțiile publice și capacitatea lor de a aplica politicile de sănătate ocupațională. Pe termen lung, ele vor preveni bolile profesionale, vor reduce costurile pentru tratament și incapacitate de muncă, și vor îmbunătăți calitatea datelor despre sănătatea angajaților.

Un alt pas important este crearea și consolidarea unui Registru național al lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acesta va fi un fel de „bază de date centralizată” care va colecta, organiza și analiza informații despre expunerile profesionale și sănătatea angajaților. Potrivit proiectului, acest registru face parte din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și va ajuta autoritățile să ia decizii mai bune pentru protecția oamenilor la locul de muncă.

Costurile pentru supravegherea sănătății lucrătorilor vor fi suportate de angajatori. Totuși, pentru ucenici și pentru examenele post-expunere profesională, serviciile vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru că doar specialiștii în medicina muncii pot evalua corect impactul riscurilor asupra sănătății angajaților.

***

Organizarea și efectuarea examenelor medicale periodice este reglementată în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023, care stabilește cerințele minime pentru prevenirea bolilor profesionale și transmisibile. Totuși, cadrul actual este considerat depășit și insuficient adaptat standardelor europene și internaționale.

Datele din Republica Moldova arată că, în 2024, numărul total al populației ocupate a fost de 853 900 persoane, dintre care doar 79 512 angajați, aproximativ 9,3%, au fost supuși examenelor medicale periodice, iar 98,8% dintre aceștia au fost declarați apți pentru muncă. Pentru examenele la angajare, numărul angajaților examinați a fost de 11 539 în 2024, comparativ cu 12 797 în 2023 și 11 520 în 2022, iar peste 97% dintre aceștia au fost declarați apți.

Tendința pe ultimii trei ani este descendentă, ponderea angajaților examinați medical reducându-se de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, iar procentul persoanelor neexaminate rămâne la un nivel ridicat. Cele mai mici niveluri de examinare s-au înregistrat în domeniile comerțului cu ridicata și cu amănuntul, alimentației publice, agriculturii și silviculturii, unde doar între 1,3% și 3,4% dintre angajați au beneficiat de examene periodice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: