Facebook/Andrei Spînu

Construcția autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa: autoritățile au comunicat etapele și au anunțat despre „primul pas” efectuat

Ministrul Infrastructurii Andrei Spînu și directorul de la Administraţia de Stat a Drumurilor au semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții. Potrivit lui Spînu, acesta este primul pas pentru construirea autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa. Acordul presupune finanțarea realizării studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii. Ambele studii se vor finaliza până la sfârșitul anului 2025. În următorii ani, potrivit lui Spînu, urmează celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea și inițierea lucrărilor. 

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a declarat că a fost făcut primul pas pentru construirea Autostrăzii Iași-Ungheni-Chișinău-Odesa – coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.

„Am semnat, împreună cu directorul de la Administraţia de Stat a Drumurilor Sergiu Bejan, Acordul de Cooperare cu Banca Europeană de Investiții prin intermediul căreia Mecanismul pentru investiții în conectivitate al Parteneriatului estic (EPIC) finanțează realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii”, a menționat Spînu pe rețelele de socializare.

Potrivit oficialului, în 2024 se va finaliza studiul de prefezabilitate, iar până la finalul anului 2025 se va finaliza și studiul de fezabilitate.

„Aceste documente prevăd colectarea informațiilor și a datelor cu privire la situația actuală a infrastructurii rutiere, a intensității traficului planificat, evaluarea economică. De asemenea se vor defini punctele geografice și principalii parametri tehnici (lățime etc.) ai autostrăzii”, a explicat Spînu.

El a mai spus că „autostrada Ungheni – Chișinău – Odesa va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări, va facilita comerțul, dezvoltarea economică și socială, iar Republica Moldova va fi mai aproape de UE, și la nivel de infrastructură”.

„Ne dorim cu toții ca acest proiect să se realizeze în termene cât mai restrânse, iar construcția să înceapă cât mai repede. În același timp, trebuie să fim conștienți că astfel de proiecte durează în timp. Din păcate, timp s-a pierdut mult. Aceste studii deja trebuiau să fie făcute mulți ani în urmă. Recuperăm acum. Ne vom mișca cât mai repede posibil că în următorii ani să parcurgem celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea și inițierea lucrărilor”, a conchis Spînu.

Facebook/Andrei Spînu
Facebook/Andrei Spînu

În septembrie 2022, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declarau că în Republica Moldova urmează să fie construită prima autostradă, pe o distanță de 300 km: Ungheni – Chișinău – Odesa.

Pe 16 ianuarie 2024, ministrul Andrei Spînu declara la TV8 că Moldova ar putea avea o autostradă care să facă legătura cu România și că în 2035 proiectul ar putea deveni realitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo respinge acuzațiile că ar fi „omul PAS”: „Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea”

Alexandr Stoianoglo, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, respinge informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora ar fi apropiat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, și sugerează că are divergențe politice cu actuala conducere a țării. Totuși, candidatul a declarat că, în cazul în care va câștiga scrutinul, nu va permite ca aceste divergențe să afecteze dialogul cu autoritățile centrale și că va negocia în interesul locuitorilor autonomiei. Afirmațiile au fost făcute într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare pe 16 noiembrie.

„După primul tur, se spune din nou că sunt „omul PAS”. Atitudinea mea față de actuala guvernare este bine cunoscută și nu am niciun motiv să mi-o schimb. Dar nu intenționez să-mi transfer divergențele politice asupra relațiilor dintre Comrat și Chișinău. De prea multe ori, pentru conflictele politice ale altora ajung să plătească oamenii de rând. Nu trebuie să iubesc guvernarea pentru a discuta cu ea. La fel, guvernarea nu trebuie să mă placă pentru a-și îndeplini obligațiile față de locuitorii Găgăuziei”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

El a mai spus că negocierile cu autoritățile de la Chișinău sunt inevitabile, însă trebuie să se desfășoare transparent și să vizeze investițiile, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea autonomiei. „Mă interesează doar acele înțelegeri de pe urma cărora va avea de câștigat fiecare locuitor al Găgăuziei”, a subliniat Stoianoglo.

Totodată, candidatul a îndemnat alegătorii să-l judece după acțiunile sale.

„Celor care mă consideră „omul PAS” le spun: nu vă grăbiți să vă schimbați părerea. Judecați-mă după faptele mele, nu după vorbe – nici ale mele, nici ale criticilor mei”, a menționat acesta.

Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei au avut loc duminică, 15 noiembrie. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și deputat al Blocului „Alternativa”, care candidează independent, a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate – 38,44%. Acesta este urmat de fostul deputat Fiodor Gagauz, care candidează din partea PSRM și a acumulat 24,22% din voturi.

Întrucât niciunul dintre cei opt candidați înscriși în cursa electorală nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga din primul tur, alegătorii vor reveni la urne pe 29 noiembrie, pentru a alege între primii doi clasați: Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz.

***

Anterior, pe rețelele de socializare s-a vehiculat Stoianoglo că ar fi „candidatul partidului de guvernare” la funcția de bașcan. Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a negat informațiile, catalogându-le drept false. La rândul său, Stoianoglo a spus că nu ar avea nicio legătură cu PAS și nici cu altă formațiune politică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: