Viață

Consultații la distanță, cartele medicale electronice și medicină cu inteligență artificială. Ce prevede programul de digitalizare în sănătate până în 2030

Ecaterina Arvintii
| 5 septembrie, 2025
10:26

Autoritățile din Republica Moldova își propun ca, până în 2030, să implementeze soluții digitale în medicină și să alinieze sistemul de sănătate la standardele europene. Astfel, cetățenii vor putea face programări online la medic, vor avea acces la fișe medicale electronice, vor primi rețete digitale și vor putea apela la consultații prin telemedicină. NM explică ce prevede programul de digitalizare în sănătate și care sunt costurile necesare pentru realizarea lui.

Programul național de digitalizare și inovații în sănătate pentru anii 2025–2030 a fost elaborat de Ministerul Sănătății împreună cu parteneri naționali și internaționali, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Guvernul a aprobat programul în ședința din 3 septembrie. Autoritățile mizează că implementarea lui va crea în Moldova un sistem medical sigur, care să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor.

De ce este necesar programul

În nota explicativă a programului se menționează că obiectivul principal este de a asigura fiecărui cetățean acces la servicii medicale moderne, sigure și echitabile, prin utilizarea tehnologiilor digitale. „Astăzi mai puțin de 10% dintre locuitorii țării au acces la datele lor medicale în format electronic, în timp ce obiectivul UE este ca până în 2030 să fie asigurat accesul la fișa medicală electronică pentru toți cetățenii”, se arată în document.

O altă problemă este schimbul transfrontalier de date. În calitate de țară candidată la UE, Moldova trebuie până în 2027 să implementeze un sistem digital care să asigure schimbul internațional sigur de informații medicale, protecția datelor pacienților, posibilitatea utilizării acestora în cercetare, precum și compatibilitatea sistemelor informaționale și a registrelor.

„Programul are drept scop modernizarea infrastructurii digitale, eliminarea problemelor tehnice și consolidarea bazei normative. (…) Pacienții vor putea să se programeze rapid la consultații, să primească rețete electronice și să utilizeze telemedicina, iar personalul medical va beneficia de instrumente digitale care reduc sarcina administrativă și îmbunătățesc calitatea serviciilor”, se menționează în document.

Ce se va schimba în medicina din Moldova

Până în 2030, autoritățile planifică să implementeze fișe electronice și rețete digitale, să modernizeze infrastructura digitală a instituțiilor medicale și să ridice nivelul de alfabetizare digitală a personalului și a cetățenilor. Pentru susținerea inovațiilor și testarea sigură a noilor soluții va fi creat un „sandbox” – un mediu în care startup-urile, companiile și instituțiile medicale vor putea testa tehnologii digitale pilot în condiții reale, dar controlate.

Una dintre sarcinile-cheie este implementarea fișelor medicale electronice, integrate cu alte sisteme informaționale prin platforma MConnect. Totodată, pentru realizarea multor soluții tehnice este necesar de creat până în 2029 o infrastructură digitală stabilă și sigură.

„Există o discrepanță în calitatea și viteza conexiunii la internet în instituțiile medicale, mai ales în localitățile rurale, unde accesul la serviciile medicale este limitat. Infrastructura digitală învechită și lipsa rețelelor moderne, protejate și de mare viteză împiedică implementarea eficientă a serviciilor digitale, cum ar fi telemedicina”, se menționează în program.

Autoritățile mizează că până în 2030 cel puțin jumătate dintre instituțiile medicale vor oferi servicii de telemedicină, ceea ce va îmbunătăți calitatea deservirii și va reduce costul acesteia pentru locuitorii din zonele rurale. De asemenea, se planifică elaborarea unor aplicații pentru accesul cetățenilor la fișele lor medicale și crearea unui sistem centralizat de programare la consultații, de care, conform prognozelor autorităților, vor beneficia cel puțin 30% dintre cetățeni.

O altă direcție a programului este ridicarea nivelului de alfabetizare digitală a personalului medical și a cetățenilor. Până la sfârșitul anului 2030, instruirea în domeniul sănătății electronice va acoperi cel puțin 75% dintre angajații instituțiilor medicale, iar până la sfârșitul anului 2029 nivelul de alfabetizare digitală a populației va crește cu cel puțin 20%. „Nivelul scăzut de alfabetizare digitală printre populație îngreunează considerabil utilizarea eficientă a serviciilor medicale digitale. (…) De aceea, informarea și distribuirea materialelor educaționale sunt extrem de importante pentru ca cetățenii să poată utiliza în siguranță și activ serviciile digitale”, se arată în document.

Pentru realizarea programului se planifică, de asemenea, colaborarea cu universități, centre de cercetare și companii private, iar până la sfârșitul anului 2029 vor fi încheiate cel puțin cinci parteneriate strategice. Autoritățile mizează că acest lucru va permite testarea și implementarea a cel puțin trei noi soluții digitale bazate pe inteligență artificială și alte tehnologii moderne.

Ce cheltuieli sunt preconizate pentru realizarea programului

Autoritățile estimează costul implementării programului la 831,9 milioane de lei. Aceste cheltuieli vor fi acoperite din bugetul de stat și din asistența externă. Cea mai mare parte a banilor – circa 560 milioane de lei – va fi direcționată spre transformarea digitală a sistemului de sănătate, iar dezvoltarea sistemului de fișe medicale electronice va costa aproximativ 260 milioane de lei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

cartele medicale electronice, consultații la distanță, inteligență artificială, medicină, program de digitalizare, sănătate, top, медицина

Știri similare

Sport

Un canoist din Moldova a obținut două medalii într-o săptămână în competiții internaționale

Viață

250 de ani de la independența SUA: „spectacol grandios de artificii” anunțat la Chișinău și clădiri iluminate în culorile drapelului american

Viață

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Mihaela Conovali
| 4 iulie, 2026
11:58

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.