freepik.com

Consultații la distanță, cartele medicale electronice și medicină cu inteligență artificială. Ce prevede programul de digitalizare în sănătate până în 2030

Autoritățile din Republica Moldova își propun ca, până în 2030, să implementeze soluții digitale în medicină și să alinieze sistemul de sănătate la standardele europene. Astfel, cetățenii vor putea face programări online la medic, vor avea acces la fișe medicale electronice, vor primi rețete digitale și vor putea apela la consultații prin telemedicină. NM explică ce prevede programul de digitalizare în sănătate și care sunt costurile necesare pentru realizarea lui.

Programul național de digitalizare și inovații în sănătate pentru anii 2025–2030 a fost elaborat de Ministerul Sănătății împreună cu parteneri naționali și internaționali, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Guvernul a aprobat programul în ședința din 3 septembrie. Autoritățile mizează că implementarea lui va crea în Moldova un sistem medical sigur, care să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor.

De ce este necesar programul

În nota explicativă a programului se menționează că obiectivul principal este de a asigura fiecărui cetățean acces la servicii medicale moderne, sigure și echitabile, prin utilizarea tehnologiilor digitale. „Astăzi mai puțin de 10% dintre locuitorii țării au acces la datele lor medicale în format electronic, în timp ce obiectivul UE este ca până în 2030 să fie asigurat accesul la fișa medicală electronică pentru toți cetățenii”, se arată în document.

O altă problemă este schimbul transfrontalier de date. În calitate de țară candidată la UE, Moldova trebuie până în 2027 să implementeze un sistem digital care să asigure schimbul internațional sigur de informații medicale, protecția datelor pacienților, posibilitatea utilizării acestora în cercetare, precum și compatibilitatea sistemelor informaționale și a registrelor.

„Programul are drept scop modernizarea infrastructurii digitale, eliminarea problemelor tehnice și consolidarea bazei normative. (…) Pacienții vor putea să se programeze rapid la consultații, să primească rețete electronice și să utilizeze telemedicina, iar personalul medical va beneficia de instrumente digitale care reduc sarcina administrativă și îmbunătățesc calitatea serviciilor”, se menționează în document.

Ce se va schimba în medicina din Moldova

Până în 2030, autoritățile planifică să implementeze fișe electronice și rețete digitale, să modernizeze infrastructura digitală a instituțiilor medicale și să ridice nivelul de alfabetizare digitală a personalului și a cetățenilor. Pentru susținerea inovațiilor și testarea sigură a noilor soluții va fi creat un „sandbox” – un mediu în care startup-urile, companiile și instituțiile medicale vor putea testa tehnologii digitale pilot în condiții reale, dar controlate.

Una dintre sarcinile-cheie este implementarea fișelor medicale electronice, integrate cu alte sisteme informaționale prin platforma MConnect. Totodată, pentru realizarea multor soluții tehnice este necesar de creat până în 2029 o infrastructură digitală stabilă și sigură.

„Există o discrepanță în calitatea și viteza conexiunii la internet în instituțiile medicale, mai ales în localitățile rurale, unde accesul la serviciile medicale este limitat. Infrastructura digitală învechită și lipsa rețelelor moderne, protejate și de mare viteză împiedică implementarea eficientă a serviciilor digitale, cum ar fi telemedicina”, se menționează în program.

Autoritățile mizează că până în 2030 cel puțin jumătate dintre instituțiile medicale vor oferi servicii de telemedicină, ceea ce va îmbunătăți calitatea deservirii și va reduce costul acesteia pentru locuitorii din zonele rurale. De asemenea, se planifică elaborarea unor aplicații pentru accesul cetățenilor la fișele lor medicale și crearea unui sistem centralizat de programare la consultații, de care, conform prognozelor autorităților, vor beneficia cel puțin 30% dintre cetățeni.

O altă direcție a programului este ridicarea nivelului de alfabetizare digitală a personalului medical și a cetățenilor. Până la sfârșitul anului 2030, instruirea în domeniul sănătății electronice va acoperi cel puțin 75% dintre angajații instituțiilor medicale, iar până la sfârșitul anului 2029 nivelul de alfabetizare digitală a populației va crește cu cel puțin 20%. „Nivelul scăzut de alfabetizare digitală printre populație îngreunează considerabil utilizarea eficientă a serviciilor medicale digitale. (…) De aceea, informarea și distribuirea materialelor educaționale sunt extrem de importante pentru ca cetățenii să poată utiliza în siguranță și activ serviciile digitale”, se arată în document.

Pentru realizarea programului se planifică, de asemenea, colaborarea cu universități, centre de cercetare și companii private, iar până la sfârșitul anului 2029 vor fi încheiate cel puțin cinci parteneriate strategice. Autoritățile mizează că acest lucru va permite testarea și implementarea a cel puțin trei noi soluții digitale bazate pe inteligență artificială și alte tehnologii moderne.

Ce cheltuieli sunt preconizate pentru realizarea programului

Autoritățile estimează costul implementării programului la 831,9 milioane de lei. Aceste cheltuieli vor fi acoperite din bugetul de stat și din asistența externă. Cea mai mare parte a banilor – circa 560 milioane de lei – va fi direcționată spre transformarea digitală a sistemului de sănătate, iar dezvoltarea sistemului de fișe medicale electronice va costa aproximativ 260 milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

Ceban acuză autoritățile centrale că ar încerca să lase Chișinăul fără apă. Reacția PAS

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că debitul apei la stația de captare de la Vadul lui Vodă a ajuns la un nivel de trei ori mai mic decât necesarul critic. Edilul a acuzat autoritățile centrale că ar fi redus intenționat debitul apei evacuate din lacul de acumulare Dubăsari, cu scopul de a lăsa capitala fără apă. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Sergiu Bejenari, îl acuză pe edil că provoacă panică în rândul locuitorilor și susține că Guvernul contribuie la asigurarea alimentării cu apă a municipiului.

Ion Ceban a declarat, într-o conferință de presă din 11 octombrie, că, sâmbătă, autoritățile centrale au anunțat că, timp de 24 de ore, debitul apei evacuate din lacul de acumulare Dubăsari va fi redus cu 20 de tone pe secundă față de zilele precedente.

„Asta ar însemna de trei ori mai puțină apă decât necesarul critic. (…) Pe parcursul zilei de duminică am observat că nivelul este în ușoară scădere la stația de captare. (…) Pentru ziua de duminică nu ne-a informat nimeni că urmează să fie menținut acest debit scăzut. Ca să ne dăm seama că, de fapt, a fost și este în continuare o tentativă de a face tot posibilul ca municipiul Chișinău să rămână fără apă”, a spus edilul.

Ceban a acuzat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, că ar încerca să distragă atenția cetățenilor de la problemele legate de tarife, salarii și pensii.

Totodată, primarul a afirmat că autoritățile municipale au luat toate măsurile posibile pentru a preveni sistarea alimentării cu apă a capitalei.

„Noi am conectat primul inel de securitate, stația plutitoare și pompele care sunt acolo. Dar categoric nu acceptăm astfel de comportament, o astfel de atitudine față de orășeni”, a adăugat el.

Reacția PAS

Contactat de NewsMaker, purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Sergiu Bejenari, l-a acuzat pe Ion Ceban că ar provoca panică în rândul locuitorilor capitalei, în loc să se ocupe de problemele sistemului municipal de alimentare cu apă.

„Primarul Ion Ceban sperie un milion de oameni în plină secetă, în loc să se ocupe de stația pe care o administrează chiar Primăria pe care o conduce de 7 ani. Chișinăuienii au nevoie acum de colaborare și de liniște, iar Guvernul oferă soluții de luni de zile în această perioadă de criză. Guvernul a trimis pompe și bani pentru a asigura cu apă locuitorii municipiului Chișinău, iar primarul Ceban răspunde cu acuzații și bagă frică în oameni”, a declarat Bejenari.

Reprezentantul PAS a invocat și pierderile de apă din rețeaua gestionată de întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău. Potrivit acestuia, pierderile depășesc 17 milioane de metri cubi de apă pe an, ceea ce reprezintă un sfert din cantitatea captată, conform datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

„Ion Ceban are tupeul să sperie oamenii și să mintă, în timp ce rețeaua Apă-Canal, întreprinderea Primăriei, are cele mai mari pierderi de apă în rețea: peste 17 milioane de metri cubi de apă pe an, un sfert din apa captată, potrivit ANRE”, a afirmat Bejenari.

Acesta a respins și afirmațiile primarului privind implicarea autorităților centrale în administrarea stației de captare de la Vadul lui Vodă. Bejenari a declarat că proiectul noii stații de captare și al stației de pompare, estimat la aproape jumătate de miliard de lei, este finanțat din surse guvernamentale, municipale și dintr-un grant oferit de Germania.

Potrivit reprezentantului PAS, Guvernul Republicii Moldova contribuie cu 152 de milioane de lei, Primăria Chișinău — cu 40 de milioane de lei, iar Guvernul Germaniei oferă un grant de 281 de milioane de lei.

„Chiar Ion Ceban scria pe 5 octombrie că lucrează la acest proiect „împreună cu Guvernul Republicii Moldova””, a adăugat Bejenari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: