Curtea Constituțională a declarat neconstituționale drepturile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a forma organul electoral local și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia.
Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă pe 9 martie de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a solicitat verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Printre acestea se numără norma care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, considerată de Ministerul Justiției o formă de dualism instituțional.
Curtea a declarat neconstituționale „textul și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor din articolul 12 aliniat 3 lit. d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”.
Înalta Curte a declarat neconstituțional și textul „la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare a acesteia din articolul 7 lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului”.
La fel, a declarat neconstituțional textul „componența Consiliului electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile articolului 12 aliniat 3 lit. d) din legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei și cu actele normative locale din articolul 36 aliniat 1 din codul electoral”, precum și textele „de adunarea populară a Găgăuziei” și legii 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei” .
Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea din 7 iulie 2026 a Adunării Populare a Găgăuziei. Ultima a solicitat verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, în care organul electoral al autonomiei este numit Consiliul Electoral Central (CEC). În Legea „privind statutul juridic special” al Găgăuziei, organul electoral al autonomiei este denumit Comisia Electorală Centrală (CEC).
Potrivit Curții, hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.
„Curtea a emis o adresă Parlamentului în vederea ajustării legislației în conformitate cu raționamentele expuse”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
***
Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.
