Maib continuă transformarea agile, pentru a anticipa și răspunde așteptărilor tot mai diversificate ale clienților, dar și pentru a crea un stil de lucru inovator și crossfuncțional datorită agile WoW (prescurtare din engleză pentru way of working, mod de lucru).
În cel de-al patrulea val au fost lansate trei noi orchestre, care reprezintă linia de business Corporate (cu două orchestre formate) și Divizia IT (corespunzător, cu o orchestră).
Membrii noilor orchestre au parcurs un proces de instruire adaptat pentru fiecare Orchestră în parte, timp în care au deprins terminologiile, procesele și tehnicile agile, astfel ca începând de astăzi să depună toate eforturile pentru a crea produse și servicii financiare simple, care inspiră oamenii să fie mai fericiți, iar afacerile — mai prospere.
Giorgi Shagidze, Președintele maib: «Ritmul vieții precum și necesitățile clienților noștri sunt în continuă schimbare, iar noi trebuie să fim mai flexibili, mai agili și mai pregătiți pentru a le oferi produse și servicii financiare de calitate, într-un mod rapid și simplu. Transformarea agile a maib continuă, pe parcursul anului urmând transformarea agile mai multe subdiviziuni. Viitorul se întâmplă acum.»
Dumitru Baxan, Vicepreşedinte maib: «Calea agile ne va permite să fim mai aproape de clienți, de ceea ce au nevoie, atunci când necesită cu adevărat. Este un demers natural, care ne încântă și ne inspiră să fim astăzi mai buni decât ieri.»
Viktor Razhev, Director IT maib: «Lumea din jurul nostru se schimbă, oamenii se schimbă. Agile a devenit un stil de viață și este important să ne dezvoltăm, să urcăm noi culmi și să devenim mai buni pentru clienții noștri.»
De ce maib a inițiat implementarea agile?
Există mai multe motive care ne-au determinat ca bancă să inițiem transformarea agile. Iată doar câteva:
• Lumea se schimbă în ritm amețitor și e necesar să ne schimbăm și noi, să fim agili, flexibili, astfel încât să putem fi mereu orientați către clienți, răspunzând așteptărilor și necesităților lor.
• Progresul tehnologic, Fintech ne motivează să accelerăm, să dezvoltăm și inovăm.
• Ne dorim să atragem și să păstrăm cei mai buni angajați, iar în acest sens e necesar să le oferim un model de lucru inovativ și experiențe profesionale extraordinare, iar agile WoW este una dintre ele.
Petr Vlah a anunțat pe 2 octombrie că va candida la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea Partidului „NOI – Noua Opțiune Istorică”. Anunțul vine la o zi după ce a declarat că renunță la intenția de a participa la alegeri în calitate de candidat independent și își schimbă „strategia”.
„Mulţumesc Partidului „NOI – Noua Opţiune Istorică” pentru încrederea pe care mi-a acordat-o, desemnându-mă candidat din partea formaţiunii la funcţia de başcan. Sunt sigur că împreună vom face o campanie bună, oferind locuitorilor Găgăuziei cele mai potrivite soluţii pentru problemele cu care se confruntă. Ne vedem în campania electorală!”, a scris Vlah pe rețele.
Anunțul vine după ce, pe 1 octombrie, fostul deputat a anunțat public că își „schimbă strategia” și nu va mai candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Atunci, Vlah a explicat că decizia de a schimba „strategia” a fost determinată de presupuse „provocări” care ar fi fost pregătite împotriva sa și a susținătorilor săi, fără să precizeze cine s-ar afla în spatele acestora sau despre ce anume ar fi vorba.
Tot pe 1 octombrie, președinta interimară a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, Svetlana Colesnic, a confirmat pentru NewsMaker că autoritatea electorală a anulat, în aceeași zi, decizia privind constituirea grupului de inițiativă al lui Vlah și a invalidat listele de subscripție eliberate acestuia. Detalii – AICI.
Alegerile pentru funcția de bașcan sunt programate pentru 15 noiembrie, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Potrivit informațiilor comunicate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei pentru NewsMaker, opt persoane au depus documentele pentru a candida la funcția de bașcan: Corneliu Dudnic, Alexandr Stoianoglo, Fiodor Gagauz, Petru Vlah, Oleg Garizan, Ivan Cîlcic, Ivanna Koksal și Serghei Anastasov.
Pe 1 octombrie, autoritatea electorală din autonomie a înregistrat primul candidat la funcția de bașcan – fostul deputat Fiodor Gagauz, susținut de PSRM. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit în urma unui eveniment de familie organizat într-un local din Florești a ajuns la zece. Printre pacienții internați la Spitalul Raional se numără și trei copii, iar în cazul a opt dintre aceștia a fost confirmată prezența bacteriei Salmonella, transmite Moldova 1.
Vicedirectoarea Spitalului Raional Florești, Elena Bogdan, a declarat pentru TRM că pacienții s-au adresat medicilor în perioada 27 septembrie – 1 octombrie. O parte dintre aceștia au apelat inițial la medicul de familie, fiind ulterior internați în Secția de boli infecțioase.
Cel mai tânăr pacient are 13 ani, iar cel mai în vârstă – 50 de ani.
„În Secția de boli infecțioase sunt internați zece pacienți, cărora li s-a pus diagnosticul de toxiinfecție alimentară. În opt cazuri a fost confirmată prezența bacteriei Salmonella enteritidis, iar pentru alte două cazuri rezultatele analizelor sunt în așteptare. Din totalul pacienților, trei sunt copii”, a precizat Elena Bogdan.
Potrivit medicului, șapte dintre pacienți se aflau în stare gravă la internare. În urma tratamentului, starea acestora s-a îmbunătățit.
Pacienții le-au spus medicilor că au participat la un eveniment de familie, unde au consumat mai multe feluri de mâncare.
„Fiind vorba despre un eveniment, au fost servite bucate diverse, așa că pacienții nu pot indica un anumit produs care le-ar fi provocat starea. Ei spun că au gustat din mai multe preparate și nu au observat, la momentul consumului, semne că acestea ar fi fost alterate sau suspecte”, a explicat Elena Bogdan.
Deocamdată, autoritățile nu au stabilit produsul care ar fi putut provoca îmbolnăvirile.
Amintim că, pe 1 octombrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că 32 de persoane au acuzat stări de rău după ce au participat la un eveniment privat organizat într-un local din orașul Florești. La acel moment, ANSP menționa că în cazul a șase persoane a fost depistată Salmonella.
Verificările pentru stabilirea sursei îmbolnăvirilor sunt în desfășurare.
Compania aeriană FlyOne contestă informațiile prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) după perchezițiile desfășurate la operatorul aerian, într-un dosar în care sunt investigate presupuse fapte de evaziune fiscală și spălare de bani. Compania susține că acțiunile procurorilor ar fi vizat, de fapt, circumstanțe legate de fondarea FlyOne și proveniența banilor investiți în 2015 și afirmă că toate fondurile au fost declarate, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral.
Într-un comunicat emis pe 2 octombrie, FlyOne a afirmat că informațiile prezentate public de procurori nu reflectă obiectul real al acțiunilor procesuale și creează „o imagine eronată despre activitatea companiei”.
Potrivit companiei, perchezițiile au vizat circumstanțe legate de fondarea FLYONE și de proveniența banilor investiți la constituirea acesteia, în 2015. „Cu toate acestea, în comunicatul Procuraturii sunt invocate presupuse acțiuni desfășurate „din 2016 până în prezent”, formulare care, în opinia companiei, extinde nejustificat obiectul prezentat public și creează impresia că întreaga activitate a FlyOne din ultimii zece ani ar fi vizată de suspiciuni”, a adăugat compania.
Operatorul aerian a menționat că toate fondurile investite au fost raportate autorităților fiscale, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral. Potrivit companiei, controalele fiscale efectuate în ultimii ani nu ar fi identificat abateri care să confirme eschivarea de la plata impozitelor.
„Persoanele care apar în interceptările făcute publice de Procuratură nu sunt, potrivit companiei, nici asociați ai FlyOne, nici proprietari și nici angajați ai companiei. Asocierea acestor conversații cu activitatea FlyOne este, în opinia noastră, de natură să creeze o percepție eronată asupra companiei și asupra persoanelor care o reprezintă”, se mai arată în comunicat.
Totodată, compania consideră că perchezițiile au loc în contextul disputei privind participațiile în FlyOne.
„Aceste acțiuni au loc în contextul disputei privind participațiile FlyOne și după ce acționarii companiei au declarat că nu intenționează să își cedeze cotele-părți. Din acest motiv, compania consideră că perchezițiile și acțiunile din ultimele zile nu pot fi analizate separat de evoluțiile din ultimele luni privind structura de proprietate a FlyOne. (…) FlyOne consideră că maniera în care sunt prezentate public aceste acțiuni reprezintă o încercare nereușită de a justifica ulterior măsuri pe care compania le califică drept disproporționate și de natură să exercite presiune asupra fondatorilor, angajaților și activității sale”, a spus firma.
Amintim că, pe 1 octombrie, PCCOCS a desfășurat percheziții la FlyOne, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, în care este vizat un presupus grup criminal organizat. Potrivit procuraturii specializate, la fondarea companiei aeriene ar fi fost folosiți aproape 41 de milioane de lei nedeclarați corespunzător organelor fiscale. Contactat de NewsMaker, președintele Consiliului de administrație al FlyOne, Vladimir Cebotari, a respins acuzațiile și a declarat că toate fondurile investite au fost raportate organelor fiscale, iar impozitele – au fost achitate integral.
***
Compania FlyOne activează pe piața din Republica Moldova din 2015. Acționarii companiei sunt Maria Cebotari – 40%, Inna Maleca – 40%, Mircea Maleca – 10% și Mariana Tabuica – 10%. Reprezentanții FlyOne susțin că operatorul deține o cotă de 30% din piața aviatică din Moldova.
Neînțelegerile dintre FlyOne și autorități au devenit cunoscute în spațiul public la sfârșitul lunii iunie 2026, după ce Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) nu a aprobat investițiile FlyOne într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a obligat compania să își modifice, în termen de 90 de zile, structura de control. Mai exact, compania urma să redistribuie cotele de proprietate, drepturile de vot sau atribuțiile conducerii, astfel încât să fie schimbate persoanele care iau deciziile principale. În practică, acest lucru presupune vânzarea sau transmiterea unei părți din acțiuni către alte persoane și schimbarea conducerii.
Urmare a acestei decizii, FlyOne a inițiat o procedură de arbitraj comercial internațional împotriva Republicii Moldova, a confirmat anterior pentru NM Vladimir Cebotari. NewsMaker a explicat în ce constă disputa dintre companie și autoritățile de la Chișinău – AICI.
Vladimir Cebotari este ex-ministru al Justiției și fost deputat democrat. El este unul dintre fondatorii companiei aeriene FlyOne, lansată împreună cu Mircea Maleca. În prezent, el este președintele Consiliului de Administrație al companiei. Potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă, familia Cebotari deține 40% din FlyOne prin soția lui Vladimir Cebotari, Maria Cebotari.
Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că argumentele și poziția Guvernului l-au făcut să susțină propunerea de majorare a cotei TVA de la 8% la 12% pentru produsele agricole și că „este un raționament”. Precizarea a fost făcută după ce a fost solicitat să comenteze declarațiile sale din 2022, potrivit cărora o astfel de măsură poate duce la scumpiri în lanț și la falimentarea multor producători locali. Pe 2 octombrie curent, Grosu a declarat că „nu-i corect să iei o acțiune dintr-un an și să o compari cu alt an fără a privi contextul” și că „fiecare situație sau propunere iese dintr-un context politic, economic”.
„Nu-i corect pur și simplu să iei o acțiune dintr-un an și să o compari cu alt an fără a privi contextul. Fiecare situație sau propunere iese dintr-un context politic, economic pe care îl parcurgem noi ca societate. Nu poți să compari lucrurile acestea. Așa putem să ajungem la 1914”, a declarat Grosu.
Întrebat ce l-a făcut să susțină acum această majorare, Grosu a răspuns: „Au fost argumentele aduse și poziția Guvernului cumva de a veni cu o cotă și asta-i politica pe care o promovează domnul prim-ministru, de a avea o cotă unică sau mai puține cote de TVA. Acel 12 de TVA și în Horeca, și agricultură și așa mai departe. Avem mai puține cote pentru că asta creează disparități și vulnerabilități pentru jucătorii de pe piață, pentru cei care vin cu importuri, care produc materia primă și o vând ulterior. Deci, este un raționament”.
Menționăm că, pe 12 septembrie, deputatul partidului „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, a publicat un video cu liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, precizând că imaginile sunt din 2022. În acestea, Grosu se referea la o eventuală majorare a cotei TVA în agricultură. „Poate duce la scumpiri în lanț și falimentarea multor producători locali. Creșterea cotei TVA la producția agricolă de la 8 la 12% poate duce la creșterea prețurilor la produse alimentare, (…) fapt ce va lovi dur în populația și așa afectată de criză. Mai mult decât atât, aceste măsuri vor lovi în fermieri și procesatori locali, care aduc valoarea adăugată economiei. (…) În schimb, măsura va avantaja importatorii și holdingurile mari”, declara Grosu.
***
Amintim că, în august, premierul Vasile Tofan a prezentat propunerile Guvernului privind politica fiscală pentru 2027. Printre acestea s-a numărat și propunerea de aplicare a unei cote TVA de 12% pentru produsele agricole. Asociația „Forța Fermierilor” a declarat, într-o scrisoare adresată inclusiv ministrei Finanțelor și Ministerului Agriculturii, că nu acceptă propunerea de majorare a cotei TVA de la 8% la 12% pentru cereale și oleaginoase. Asociația a declarat că majorarea ar putea fi „ultima picătură care ar provoca faliment masiv al fermierilor micro, mici și mijlocii”. Atunci, reprezentanții Guvernului au declarat că propunerile de politică fiscală urmau să fie discutate în perioada de consultări, fiind așteptate opiniile tuturor entităților interesate. Detalii AICI.
Între timp, pe 8 septembrie, Guvernul a aprobat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027, care a fost remis Parlamentului pentru examinare. Pe 10 septembrie, politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 a fost aprobată în prima lectură de Parlament, cu voturile deputaților PAS. Astfel, potrivit documentului, pentru mărfurile și serviciile prestate de sectorul HoReCa, cota va fi majorată de la 8% la 12%. O cotă de 12% va fi aplicată și producției de zootehnie, fitotehnie, horticultură, precum și gutuilor și coacăzelor produse sau importate în țară.
Pe 28 septembrie, fermierii din raionul Fălești au organizat un „protest de avertizare”. Agricultorii au cerut, printre altele, păstrarea TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase. Pe 25 septembrie, și fermierii din raionul Basarabeasca au protestat cu tractoare și utilaje agricole, având aceleași revendicări adresate autorităților. Pe 28 septembrie, ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, a precizat că menținerea cotei TVA de 8% este discutată în comisiile parlamentare de profil, la care participă și reprezentanții ministerului. Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie. Detalii AICI.
Intenția Guvernului de a înlocui cele 32 de raioane cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud – a provocat critici din partea liderului PSRM, Igor Dodon, care susține că reforma ar contraveni Constituției. În replică, Guvernul și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au precizat pentru NewsMaker că nivelul al doilea al administrației locale va fi păstrat: raioanele vor fi reorganizate în regiuni, cu alte dimensiuni și atribuții. Fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase consideră că, deși Constituția nu obligă Moldova să aibă 32 de raioane, înlocuirea acestora cu regiuni trebuie „fundamentată juridic foarte riguros”.
PSRM critică reforma. PAS nu este de acord cu audierea lui Buzu
Reforma, anunțată de premierul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, pe 1 octombrie, a fost criticată, în dimineața zilei de 2 octombrie, de liderul PSRM, fostul președinte al țării, Igor Dodon. Parlamentarul a acuzat PAS că vrea să reorganizeze Moldova în „trei regiuni în locul celor 32 de raioane” și să „lichideze satele mici”: „Acest lucru contravine Constituției și principiilor autonomiei locale”, a declarat Dodon.
Tot pe 2 octombrie, la începutul ședinței plenare, deputatul socialist Dorin Pavaloi a propus audierea secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, în legătură cu reforma. Deputatul a invocat articolul 110 din Constituție și a cerut explicații privind respectarea acestuia: „Să răspundă dacă conștientizează că se încalcă articolul 110 din Constituție, unde clar se spune că în Republica Moldova avem sate, orașe, comune și raioane”. Propunerea nu a fost inclusă pe ordinea de zi, după ce majoritatea PAS nu a susținut-o.
Reforma contravine Constituției? Guvernul și PAS răspund socialiștilor
Articolul 110 din Constituție prevede, într-adevăr, că teritoriul Republicii Moldova este organizat în sate, orașe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, în timp ce articolul 113, din legea supremă, reglementează consiliul raional.
Întrebat de NewsMaker dacă implementarea reformei va necesita modificarea Constituției, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că propunerea „nu contravine articolului 110”, iar „reforma nu desființează nivelul II al administrației publice locale”.
„Ceea ce schimbăm este numărul, dimensiunea și atribuțiile acestor unități. Concret, cele 32 de raioane actuale se reorganizează în trei regiuni – Nord, Centru și Sud – la care se adaugă municipiul Taraclia. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul, iar UTA Găgăuzia rămâne organizată conform legislației în vigoare. Noile unități vor avea consilii alese direct de cetățeni, la fel ca actualele consilii raionale. Sunt, așadar, unități administrativ-teritoriale de nivelul II, așa cum prevede Constituția. Tocmai pentru că nivelul II este prevăzut în Legea fundamentală, Guvernul a ales să-l transforme, nu să-l elimine”, a explicat Ciorici.
Și președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu, a declarat pentru NewsMaker că reforma păstrează cele trei niveluri de reprezentare: autoritățile centrale, autoritățile raionale – care vor fi înlocuite cu cele regionale – și autoritățile din localități, adică primarii și consiliile locale.
Grosu l-a acuzat pe Dodon că ar încerca „să tulbure apele” și a dat asigurări că guvernarea va continua reforma.
„Îi amintesc domnului deputat, care a fost și președinte de țară, că sunt trei nivele de reprezentare – central, nivelul 2 și nivelul 1. Noi nu schimbăm nimic – chiar dacă eu aș avea o opinie mai personală referitor la nivelul doi – și păstrăm aceleași trei niveluri. (…) E bine ca acest politician să mai citească, din când în când dacă greșește, dacă a uitat, dar dacă intenționat încearcă să tulbure apele, mă grăbesc să-l anunț că asta-i tendința, asta-i direcția și noi o să o facem ireversibilă”, a declarat Grosu.
Poate termenul „raion” din Constituție să împiedice reforma? Opinia expertului
Fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase a analizat, într-o postare pe Facebook, problema folosirii termenului „regiune” în locul celui de „raion”. El a amintit că articolul 110 din Constituție enumeră raioanele printre unitățile administrativ-teritoriale, iar articolul 113 reglementează consiliul raional.
În opinia sa, aceste prevederi trebuie interpretate funcțional, „nu pur tehnologic”. Tănase susține că Constituția stabilește existența unui nivel intermediar al administrației locale, fără să impună un număr de 32 de raioane sau să ridice denumirea de „raion” la „rangul unei valori constituționale în sine”.
Tănase a făcut, totodată, referire la reforma din 1998, când raioanele au fost înlocuite cu județe. Potrivit lui, legea adoptată atunci preciza că noțiunea de „județ” este identică celei de „raion” din articolul 110 și desemnează o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
„Din această perspectivă, cele trei regiuni trebuie privite ca succesoarele funcționale ale actualelor unități de nivelul al doilea. Se schimbă denumirea și dimensiunea lor, nu arhitectura constituțională. Totuși, tocmai pentru că articolele 110 și 113 folosesc expres termenii „raion” și „consiliu raional”, această soluție trebuie fundamentată juridic foarte riguros”, consideră expertul.
***
NewsMaker a analizat cum s-ar putea schimba harta Moldovei în urma reformei anunțate de Guvern, ce se schimbă pentru oameni, cum ar urma să aibă loc alegerile locale din 2027 și ce vulnerabilități comportă reforma administrativ-teritorială prin care se dorește renunțarea la raioane și înlocuirea lor cu trei regiuni – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
