Copiii-mame
Istorii și fapte despre sarcinile în adolescență din Moldova
Moldova intră în top-5 țări europene cu cea mai înaltă rată a sarcinilor în adolescență. În fiecare an, aproximativ 3 mii de tinere din Moldova, cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, devin mame. Acestei categorii de vârstă îi revine și fiecare al zecelea avort. Aceste cifre sunt de două ori mai mari decât cele din Uniunea Europeană. În spatele fiecărui astfel de caz este o istorie pe care majoritatea acestor fete nu doresc s-o povestească, fiindu-le frică de disprețul și hărțuirea celor din jur. NM a încercat să analizeze cauzele unei astfel de situații și a discutat despre aceasta nu doar cu unii experți, ci și cu adolescente care au devenit mame la vârsta de 14-15 ani.
„Toți mă arătau cu degetul"
La vârsta de 14 ani, Ana a fost nevoită să schimbe școala medie pe cea a maternității - în loc de studii, obligațiunea sa a devenit grija față de copil. Ana a rămas însărcinată în timpul primului act sexual. Partenerul ei era cu cinci ani mai mare. Fata învăța în clasa a opta, când, la o consultație medicală, s-a constatat că este în luna a cincea de sarcină.

Noutatea s-a răspândit imediat în tot satul și a ajuns la părinții partenerului ei sexual.
„Însă ei nici nu au dorit să audă despre aceasta. Răspândeau diferite zvonuri despre mine. Toți mă arătau cu degetul, iar familia lui spunea că eu am inventat totul și acesta nu este copilul lui", povestește Ana.
Mama sa a renunțat la ea și Ana, cu ajutorul asistenților sociali, s-a mutat într-un centru specializat din capitală. A fost nevoită să renunțe la visul ei dintotdeauna - cel de a deveni cofetar. „Eu nu am învățat cel mai bine din clasă, dar aveam note de 7-8. Îmi doream să absolvesc nouă clase, să susțin examenele și să învăț într-o școală profesională", ne mărturisește Ana.
Mama Anei a murit în scurt timp după nașterea nepotului. Unicele rude care i-au rămas Anei sunt fratele, care trăiește în altă țară, bunica și două mătuși, care sunt mereu ocupate și nu pot s-o întrețină pe Ana. De aceea ea și fiul său trăiesc într-un centru din capitală, unde i-a fost oferită o cameră. Astfel, toată viața ei înseamnă astăzi grija de fiu și de sine. Nu-și face niciun fel de planuri de lungă durată, de aceea nu știe cu ce se va ocupa peste un an sau doi.
„Mamele-adolescente din Moldova nu sunt auzite"

Zinaida Domenco, directorul Centrului de Tineret din Cahul
Pentru a afla detalii despre problema privind sarcina în vârsta adolescenței, NM a vizitat două centre de tineret - cele din Orhei și din Cahul, unde tinerii pot obține sprijin în domeniul sănătății sexuale și reproductive, gratuit și confidențial . În Moldova, sunt 39 de astfel de centre. Ele se subordonează Ministerului Sănătății și, de obicei, se află pe lângă policlinicile de stat.

Și la Orhei, și la Cahul, ni s-a spus că cel mai adesea, în perioada adolescenței, rămân însăcrinate fetele din localitățile rurale, la care unul dintre părinți sau ambii sunt plecați la muncă peste hotare. Adesea, aceste fete au o stimă de sine foarte scăzută, de aceea ele se confruntă cu probleme când e vorba de relații, inclusiv cele sexuale, de asemenea, le este dificil să-și expună punctul de vedere. Iar în Moldova, într-un cuplu, decizia de a-și începe viața sexuală, la fel ca și utilizarea contraceptivelor, este luată de obicei de către partener.

Svetlana Taras, psiholog la Centrul din Orhei
În majoritatea cazurilor, sarcina nu face parte din planurile adolescenților. Însă, aflând despre ea, multe fete decid să păstreze copilul. Potrivit afirmațiilor Svetlanei Taras, psiholog la Centrul din Orhei, această decizie nu este întotdeauna una conștientă și adesea este întemeiată pe dorința nevrotică de a păstra partenerul. În rezultatul unor astfel de sarcini, adesea se întemeiază familii, însă, de regulă, acestea nu sunt trainice.

În unul dintre aceste centre, ne-a fost povestită istoria unei fete de 16 ani care, rămânând fără părinți, a început să trăiască cu un bărbat matur și a rămas însărcinată. „Ea își dorea foarte mult să-și întemeieze o familie normală", a menționat psihologul. Însă în scurt timp după ce fata a născut, bărbatul a ajuns la închisoare.
Reprezentanții celor două centre ne-au mai spus că sunt cazuri în care, în urma examinării medicale, după primul contact sexual, la tinere se depistează virusul HIV ori hepatita.

NM s-a adresat în aceste și în alte centre, precum și în ONG-urile specializate cu rugămintea de a ne organiza întâlniri cu astfel de mame-adolescente, pentru ca ele, în condiții de păstrare a anonimatului, să ne povestească istoriile lor. Câteva fete au acceptat să ne întâlnim, însă în ultimul moment, majoritatea dintre ele au refuzat. Experții explică acest lucru prin faptul că cel mai adesea, aceste fete sunt condamnate și batjocorite, de aceea le este greu să aibă încredere în cineva și să povestească despre experiențele lor.
„Mamele-adolescente din Moldova nu sunt auzite. Le este frică să vorbească, le este rușine de istoriile lor, nu doresc să atragă rușinea asupra familiilor lor. De aceea ele tac. Și societății îi este mai simplu: pur și simplu să închidă ochii și să considere că problema nu există", ne-a explicat Rita Columbia, directorul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova.
Cu toate acestea, una dintre tinerele mămici a acceptat să comunice cu reporterul NM. Iată istoria ei.

Când au făcut cunoștință, Cristian avea 19 ani, iar Ludmila - 15. El învăța în anul întâi la un colegiu și, împreună cu un prieten, a plecat în satul natal al Ludmilei, în raionul Hâncești, „pentru a face cunoștință cu fetele". Cristian și Ludmila s-au plăcut, au început să comunice prin internet, iar uneori, Cristian venea în sat la ea.
Ludmila:
Eu am înțeles că sunt însărcinată atunci când termenul era deja de patru luni. Da, a fost întârziere, dar eu credeam că ciclul neregulat este un lucru obișnuit pentru vârsta mea. Când am simțit niște mișcări în burtă, m-am speriat, am început să caut informații pe internet și am înțeles totul.

Când ne întâlneam, eu nu știam nimic despre contraceptive. La școală s-a vorbit puțin despre aceasta și, în mod special, despre contracepția pentru băieți. Iar despre fete nu se spunea nimic.

Nu am spus nimănui despre sarcină. Ne-am întâlnit cu Cristian până în ultima lună. Nici burta nu prea se vedea. Nici părinții nu știau - tata lucra peste hotare, iar mama la fel era atunci însărcinată - cu sora mea mai mică, și ei nu-i ardea de mine.

Când s-au început durerile puternice, am chemat ambulanța. La început, am fost internată în secția chirurgie, iar apoi am fost transferată la maternitate. La ora șase dimineața, s-a născut o fetiță sănătoasă - 2 kg 900 g. Am numit-o Melissa.
Cristian:
Eu nu știam nimic. M-a sunat medicul care a asistat nașterea Ludmilei și m-a rugat să vin. Am întrebat: „Ce s-a întâmplat?". El m-a întrebat: o știi pe fata asta? Am spus că o cunosc. Iar el spune: „Păi iată, ea a născut". Eram șocat. Dar când am venit, am văzut-o, am spus din start că este fiica mea și peste câteva zile, noi ne-am mutat la mine, în satul Hârtop.
Ludmila:
Tot ce trebuia să știu, eu aflam de pe internet, nu puteam discuta toate acestea cu mama. În familie, noi suntem cinci: mai este fratele mai mare, el a plecat să muncească în Portugalia. Mama a aflat despre toate doar în dimineața când am născut.

Nici la școală nimeni nu știa nimic. La „ultimul sunet", eu am dansat valsul cu un coleg de clasă, era foarte cald și eu mai nu mi-am pierdut cunoștința. Am mers la punctul medical, mi-au dat o pastilă și mi-au spus că e din cauza tensiunii. Colegii de clasă au început să glumească, zicând că, probabil, sunt însărcinată. După aceasta, la examene, aveam emoții foarte mari, că ei vor afla, încercam să-mi trag burta, pentru a nu provoca discuții în plus.

Dar zvonurile oricum au început să se răspândească prin sat. Ne-au sunat acasă de la punctul medical și ne-au spus să merg la o consultație, pentru că ei bănuiesc că sunt însărcinată. Mama abia născuse și a propus să mergem la un control împreună cu ea și cu sora nou-născută. Îmi era frică și am spus că nu voi merge, pentru că știu că nu e adevărat. De ce să mă fac de rușine în fața oamenilor? Și mama m-a crezut.

După nașterea copilului, nu prea aveam lapte și în prima săptămână, mama o hrănea pe fiica mea (atunci, sora mea avea patru luni). La început, ne era foarte greu. După nașterea Melissei, mi-au dat o singură îndemnizație, de 3100 de lei, dar aceștia mi-au fost furați la spital. Ne-am adresat la poliție, dar acolo nu ne-au ajutat, ci au început să ne preseze: cică, de unde ai tu, o fetiță de 15 ani, un copil? Voiau să-l tragă la răspundere pe Cristi pentru faptul că a avut relații sexuale cu o minoră. Astfel, noi nu am obținut nimic.

Odată a venit medicul la noi și a spus: „La patru săraci s-a născut al cincilea". El a spus asta despre Melissa. Eu i-am spus: „Noi nu cerem de la dvs. mâncare, de ce vorbiți așa?". El nu a răspuns, a examinat-o pe Melissa și a plecat. Dar a fost foarte dureros.
Cristian:
Eu voiam s-o iau în satul meu direct de la maternitate. La început, erau probleme cu părinții mei, ei nu puteau crede că acesta e copilul meu. Dar când mama a văzut-o pe Melissa, a crezut imediat. Tatăl meu lucrează peste hotare. Acum noi trăim în casa părinților, ei ne ajută foarte mult. Încă atunci când ne întâlneam, eu îi spuneam Ludmilei: dacă se va întâmpla așa ceva, eu nu voi renunța niciodată la copil.
Ludmila:
Când eu am născut, asistenta medicală mi-a spus: „La ce-ți trebuie asta la vârsta ta? Scrie refuz și lasă copilul. Că doar nu ai condiții pentru a-l crește, ai doar 15 ani, îți vei strica viața". Eu am spus: „Oricât de greu mi-ar fi, eu nu vreau să-l las. Ea este a mea, eu voi pleca cu ea acasă, iar dacă nu mă vor primi, voi căuta altă casă". Dar pe urmă a venit medicul-șef și m-a lăudat foarte mult pentru fapta curajoasă, a spus că unii doresc să aibă copii și nu-i pot avea, așa că eu am procedat corect. Peste o săptămână, noi am venit acasă la Cristian. La început, îmi era dor de mama și surori. Dar mai târziu, m-am obișnuit.

Reiese că în luna mai, eu am absolvit 9 clase, iar în decembrie, am născut-o pe Melissa. Cu părere de rău, nu am reușit să fac cursurile de frizeriță. Deși îmi doresc foarte mult. Dar dacă ar fi să mă întorc în trecut, eu oricum nu aș schimba nimic, pentru că m-am obișnuit foarte mult cu Melissa și Cristi. Cred că mai devreme sau mai târziu, acest lucru oricum trebuia să se întâmple. Profesia poate fi obținută oricând. Cred că așa a dorit Dumnezeu . El ne-a dat o fiică sănătoasă, frumoasă, noi trăim împreună și acest lucru este cel mai important.

Eu am primit îndemnizație - 540 de lei lunar - până când fiica a împlinit un an și jumătate. Melissa a mai crescut un pic, eu voi împlini degrabă 18 ani și noi cu soțul vom pleca peste hotare. Vrem să câștigăm bani pentru a ne construi o casă și pentru ca fiica să nu ducă lipsă de nimic. Iar ea va rămâne acasă, cu soacra. Până ne vom pune pe picioare. Apoi o vom lua cu noi.

O dată pe lună, eu merg la Cimișlia, la întâlnirile pe care le desfășoară organizația „Tineri pentru tineri". Îmi place foarte mult. Acolo, aflu multe și obțin susținere morală. Și eu mă gândeam că ar fi bine să se povestească fetelor, de la o vârstă timpurie, despre consecințele sexului neprotejat. E ușor să concepi un copil, dar să-l naști și să-l crești - e mult mai dificil. De obicei, la o vârstă timpurie, nu prea te gândești la aceasta. În clasa mea, încă două fete au născut la o vârstă mică, Una din ele îl așteaptă acum pe al doilea. Ambele au soți plecați la muncă în străinătate - una trăiește cu părinții soțului, iar alta - în casa soțului.
„Înseamnă că ceva nu funcționează dacă fetele continuă să rămână însărcinate"
Rata sarcinilor în rândul adolescentelor din Moldova este de două ori mai mare decât în țările din UE. Sunt îngrijorătoare și cifrele, și tendința, a menționat Rita Columbia. Potrivit afirmațiilor ei, numărul sarcinilor timpurii în Moldova nu se micșorează, ci rămâne același. La fel e și cu numărul de avorturi printre adolescenți. „Înseamnă că ceva nu funcționează dacă fetele continuă să rămână însărcinate", consideră Rita Columbia.
Situația este într-atât de gravă, încât reprezentanța în Moldova a Fondului ONU pentru Populație a decis că această problemă va fi prioritară în activitatea instituției, din anul 2018 până în 2021. Împreună cu guvernul Moldovei, ONU preconizează să micșoreze, până în anul 2021, numărul sarcinilor în rândul adolescenților cu
30%
Potrivit afirmațiilor Ritei Columbia, aceasta este o problemă complexă și soluționarea ei doar cu ajutorul medicinei este imposibilă: trebuie schimbat comportamentul adolescentelor, situația lor economică, stereotipurile sociale, sistemul de învățământ.
Rita Columbia a precizat că în Moldova, 100 de mii de copii cresc în familii în care unul dintre părinți este plecat la muncă în străinătate, iar la 40 de mii, sunt plecați ambii părinți. Majoritatea acestor copii nu are cu cine discuta în perioada de maturizare și de implicare a lor în relații sexuale.

Nici în școli nu se discută despre aceasta. În anul 2005, cu susținerea Ministerului Educației, în școli a fost introdusă disciplina „Pregătire pentru viață", unde se vorbea inclusiv despre educația sexuală, însă câțiva ani mai târziu, din cauza protestelor bisericii ortodoxe și ale părinților, această disciplină a fost anulată. Obținem astfel un cerc vicios, concluzionează Rita Columbia.
„Adolescenții obțin informații de care duc lipsă din diferite sursele posibile, adesea acestea fiind dubioase. De multe ori, acest lucru duce la faptul că ei întreprind acțiuni riscante", a menționat șefa UNFPA în Moldova.
„Ea nu a știut că este însărcinată până în momentul în care i-a crescut burta"
În opinia experților, soluționarea problemei privind sarcina în rândurile adolescentelor trebuie pornită de la informarea tinerilor despre consecințele sexului neprotejat și despre mijloacele de protecție. Potrivit afirmațiilor Ritei Columbia, în Moldova, sunt fete care nu știu că pot rămâne însărcinate și în perioada adolescenței:
„Nu demult, a fost un caz când o fată de 16 ani, devenind mamă, a spus că era sigură că la o vârstă atât de timpurie nu poate rămâne însărcinată. Ea nu a știut că este însărcinată până în momentul în care i-a crescut burta. Fetele adesea sunt absolut ignorante în ce privește fiziologia feminină".
Organizația neguvernamentală Y-Peer a decis să recupereze aceste lacune. Împreună cu UNFPA, ei organizează cursuri de educație sexuală pentru adolescenți și profesori. După aceasta, absolvenții respectivelor cursuri își împărtășesc cunoștințele în școlile în care studiază/activează și în care se organizează lecții-pilot de educație sexuală.

Reporterul NM s-a întâlnit cu Elena Smochină, profesoară de limba și literatura română la Liceul „I.L. Caragiale" din Orhei, și cu Gabriela, elevă în clasa a opta de la aceeași instituție. Ambele au frecventat cursurile Y-Peer și în prezent, predau lecții despre educația sexuală pentru elevii claselor medii și superioare.
„Acest subiect nu trebuie să fie un tabu. Noi trăim într-o lume în care adolescenții fac sex și de faptul că le vom interzice sau nu să facă acest lucru, nimic nu se va schimba. În orice caz, noi îi putem învăța, cum să se protejeze", consideră Elena Smochină.
Elena Smochină, profesoară a Liceului „I.L. Caragiale", la lecția de educație sexuală
După absolvirea cursurilor Y-Peer, ea i-a convocat pe părinții într-o ședință, în cadrul căreia a propus organizarea unei lecții despre sănătatea sexuală și reproductivă. Părinții, precum și bunicele și bunicii, care își educă nepoții, au susținut această propunere. Astfel de lecții, în opinia profesoarei, trebuie să fie obligatorii în școli.

Și Gabriela este de acord cu profesoara. Potrivit afirmațiilor tinerei, mamei îi este incomod să discute cu ea despre sexul protejat, însă ea și-a susținut fiica în tendința de a împărtăși colegilor informațiile obținute la cursuri. Mulți colegi de clasă de-ai Gabrielei trăiesc cu bunei, iar cu ei e și mai incomod să discuți despre sex, susține eleva.
Gabriela la lecția de educație sexuală la Liceul „I.L. Caragiale" din Orhei
Gabriela a spus că la primele lecții, s-a constatat că adolescenții nu știu aproape nimic despre contracepție. Potrivit ei, unii tineri erau siguri că sarcina poate fi prevenită dacă după sex sari câteva minute sau te speli insistent. Alții erau de părere că actul sexual întrerupt nu poate provoca o sarcină.
Și colaboratorii Centrului de Tineret organizează astfel de lecții. La Cahul, de exemplu, ei sunt adesea invitați în școlile rurale. Ce-i drept, uneori, înainte de prelegeri, profesorii îi roagă pe colaboratorii centrului să organizeze lecția despre educația sexuală fără a pomeni cuvântul „sex".
„O fată de 15 ani nu trebuie să aibă nici gânduri despre contracepție"
Potrivit afirmațiilor șefei UNFPA în Moldova Rita Columbia, țara noastră este una dintre puținele state în care există programe de oferire a contraceptivelor gratuite pentru tineri. Adolescenții pot obține prezervative gratuite în Centrele de Tineret, care activează în fiecare raion.

Însă cu părere de rău, acest program este finanțat insuficient, de aceea nu ajung contraceptive pentru toți doritorii, iar prețul prezervativelor în farmacie poate fi inaccesibil pentru adolescenți. Acest lucru a fost confirmat pentru NM și de colaboratorii Centrelor de Tineret.
Rita Columbia, șefa UNFPA în Moldova
O altă problemă constă în faptul că pot fi obținute gratuit doar prezervativele. Rita Columbia a menționat că, venind în Moldova, s-a mirat că aici, este atât de limitată alegerea contraceptivelor: „Alegerea este chiar cu mult mai săracă decât în Africa, la sud de Sahara".

„Nu există pastile, nu există prezervative feminine, iar medicii oferă fetelor posibilitatea de a alege steriletul intrauterin, deoarece ei au o imagine greșită despre aceasta", a precizat Rita Columbia. De menționat că prezervativul feminin poate proteja fata, dacă din anumite motive, băiatul nu dorește să utilizeze prezervativul masculin.

Conform datelor ONU, 39 la sută din fetele din Moldova, în vârstă de 15-19 ani, nu au acces la contraceptive. Același indicator, la femeile în vârstă de 20-49 de ani, constituie 17%. „Acest lucru înseamnă că fetele se rușinează să ceară contraceptive sau ele nu au bani să le cumpere. În ochii societății, o fată de 15 ani nu trebuie să aibă nici gânduri despre contraceptive. Însă opinia societății nu schimbă comportamentul lor - fetele de 15 ani fac sex și devin mame", a menționat Rita Columbia.
„Sunt încă multe mituri despre sarcina adolescentelor"
În opinia șefei UNFPA în Moldova, societatea moldovenească nu este pregătită de o discuție deschisă despre problema sarcinii în rândul adolescentelor. „Sunt încă multe mituri despre aceasta, există înțelegerea greșită a problemelor sexualității, iar conservatismul în creștere din societate micșorează spațiul pentru discuțiile deschise despre aceste subiecte", a subliniat expertul.
Sarcina în rândul adolescentelor este percepută de către societate ca problemă personală a fetei, care „singură e vinovată".
Acest lucru este confirmat și de interlocutorii NM din Centrele regionale de Tineret. Potrivit lor, sarcina în rândul adolescentelor este percepută de către societate ca problemă personală a fetei, care „singură e vinovată". De aceea mamelor-adolescente le este de două ori mai greu să facă față maternității.

Ca și majoritatea mamelor din Moldova, ele se confruntă cu problema îndemnizațiilor mici pentru îngrijirea copilului, lipsa creșelor, iar în plus la aceasta - condamnarea de către societate și rude. Ele sunt mult mai vulnerabile și din punct de vedere economic, deoarece adesea nu-și pot continua studiile și, în consecință, să se angajeze la un loc de muncă bine plătit.

Există și riscuri medicale: la mamele-adolescente este mai mare probabilitatea de a avea complicații în timpul și după naștere, iar copiii lor au cu 50 la sută mai multe șanse de a se naște înainte de termen.

„Însă pentru soluționarea acestei probleme, sunt insuficiente doar eforturile organizațiilor neguvernamentale și ale UNFPA. Mai este necesară voința politică și susținerea societății", a concluzionat Rita Columbia.
Text: Marina Șupac, Nadejda Manastîrlî, Anna Galatonova
Foto: Anna Galatonova
Ilustrări: Ecaterina Ciulcova
Prezentare: Tatiana Bulgac
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: