facebook.com/Volodimir Zelenski

Copiii ucraineni deportați cu forța în Rusia ar fi în pericol de adopție ilegală. Apelul Ministerului de Externe al Ucrainei

Copiii ucraineni care ar fi fost deportați cu forța în Rusia ar fi în pericol de adopție ilegală, spune Ministerul ucrainean de Externe, care face un apel către Organizația Națiunilor Unite să faciliteze întoarcerea acestora în Ucraina, scrie The Guardian.

Într-o declarație către Organizația Națiunilor Unite, Ministerul de Externe din Ucraina acuză că forțele ruse trimit ilegal și forțat în Rusia copii ucraineni, unii dintre ei rămânând orfani după ce părinții lor au fost uciși în invazia rusă.

„Încălcând Dreptul internațional umanitar și standardele de bază ale umanității, Rusia este angajată în răpirea de copii organizată de stat și în distrugerea viitorului națiunii ucrainene. Astfel de acțiuni ale ocupanților ruși pot fi calificate drept răpiri și necesită o reacție decisivă din partea comunității internaționale, în primul rând din partea organizațiilor internaționale relevante”, arată Ministerul ucrainean de Externe, citat de Hotnews.

De la începutul războiului, autoritățile ucrainene au acuzat în repetate rânduri forțele ruse că au deportat cu forța mii de copii din regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

Trupele rusești au „deportat cu forța” în Rusia peste 600.000 de ucraineni, între care aproximativ 121.000 de copii, declara în 8 aprilie Liudmila Denisova, responsabilă cu drepturile omului în Parlamentul Ucrainei.

Ea spunea că locuitorii orașului Izium din regiunea Harkov, sunt mutați cu forța în Rusia și că nu este prima dată când trupele ruse folosesc astfel de tactici. „După ce aduce orașul într-o situație critică, inamicul oferă un coridor condiționat către Rusia, aparent pentru a salva oamenii, lăsându-i fără alternativă”, afirma Denisova.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat aceste acuzații, calificându-le drept „minciuni”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: