Coronavirus: 43 de cazuri noi de infectare și 12 decese

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.