Corupția care omoară
De ce Moldova nu a fost pregătită de epidemie
Potrivit diferitelor estimări, anual, în medicina din Moldova se oferă mită în valoare de până la un milion de lei, iar dacă se mai adaugă și „otkat"-urile în achizițiile publice de medicamente și echipamente – până la câteva miliarde. În prezent, sistemul de sănătate moldovenesc se confruntă cu cea mai gravă provocare din toată istoria sa – pandemia de Covid-19. Medicii sunt nevoiți să lupte cu pandemia în condiții în care echipamentele necesare și mijloacele de protecție sunt insuficiente. În acest caz, un rol aparte l-a avut corupția în rândul funcționarilor de rang înalt din domeniul medicinei. NM relatează despre cele mai cunoscute cazuri de corupție din ultimii ani din sistemul sănătății, dar și de ce planurile și strategiile de combatere a corupției nu dau rezultate.
„Scutiți" de pedeapsă
Corupția în medicină începe de la studentul D. care, în pofida notelor mici din atestat, a ajuns, cu 1 mie de euro, la o facultate a Universității de Medicină, și de la studentul K., care a susținut examenele cu bani. Apoi corupția continuă cu specialistul G. care, pentru 1500 de euro, s-a angajat în calitate de medic de familie la policlinică, și cu pacientul E. care, cu anumite sume, îi „mulțumește" medicului pentru rețetă, îndreptare și atenție. Apoi apare directorul centrului medical X. care, „pentru o recompensă", falsifică expertizele medicale. În vârful piramidei, corupția capătă cu totul altă amploare: funcționarul din medicină C. ia „otkat"-uri din achizițiile de ambulanțe, iar funcționarul R. organizează licitații cu prețuri exagerate pentru reparația spitalelor. Și dacă „cei de jos" ori „de mijloc" o mai pățesc uneori, „cei de sus" rămân aproape întotdeauna nepedepsiți.
Să luăm, de exemplu, scandalurile din ultimii cinci ani provocate de corupția din sănătate. Vă amintiți să fi fost cineva pedepsit cu închisoarea? Nici NM nu a găsit funcționari mari, directori de spitale sau miniștri printre cei care „stau". Unicul ministru care ar fi putut fi pedepsit cu închisoarea în cazul licitațiilor trucate este Andrei Usatîi. El a fost reținut în anul 2015 și în același an, dosarul a fost expediat în judecată. Însă nici până acum nu s-au început audierile în acest caz: ședințele au fost amânate din diferite motive.
Nu au ajuns în instanță nici alte cauze cunoscute de corupție din sistemul sănătății.
Să luăm, de exemplu, scandalurile din ultimii cinci ani provocate de corupția din sănătate. Vă amintiți să fi fost cineva pedepsit cu închisoarea? Nici NM nu a găsit funcționari mari, directori de spitale sau miniștri printre cei care „stau". Unicul ministru care ar fi putut fi pedepsit cu închisoarea în cazul licitațiilor trucate este Andrei Usatîi. El a fost reținut în anul 2015 și în același an, dosarul a fost expediat în judecată. Însă nici până acum nu s-au început audierile în acest caz: ședințele au fost amânate din diferite motive.
Nu au ajuns în instanță nici alte cauze cunoscute de corupție din sistemul sănătății.
DOSARUL NR. 1
„Ambulanțele"
„Ambulanțele"
Primul scandal pe tema achiziției ambulanțelor a apărut încă în luna aprilie 2018. Presa a aflat atunci despre achiziția a 69 de ambulanțe marca „Soboli" la prețuri exagerate. Pentru procurarea acestora s-au cheltuit 51,5 milioane de lei.
Cazul a fost mușamalizat atunci, „niciun funcționar nu a avut de suferit", și doar peste un an și jumătate, în octombrie 2019, Centrul Național Anticorupție l-a reținut pe Boris Golovin, ex-deputat PDM, directorul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), acesta fiind învinuit de trafic de influență și corupție în organizarea licitației.
Conform materialelor dosarului, Golovin și unul dintre adjuncții săi au oferit ajutor unei companii să câștige concursul, deși aceasta nu era eligibilă, iar după ce a învins, nu și-a îndeplinit obligațiunile. Controlul pe care l-a efectuat Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a demonstrat că Centrul a achiziționat 69 de ambulanțe de producție rusă, o jumătate dintre ele fiind învechite și fără echipamentul corespunzător. Deși conform contractului, autovehiculele trebuiau să fie noi și echipate totalmente.
Cu toate acestea, în luna decembrie 2019, Judecătoria Ciocana l-a repus pe Golovin în funcția de director al CNAMUP. Dosarul nu a ajuns în instanța de judecată.
Conform materialelor dosarului, Golovin și unul dintre adjuncții săi au oferit ajutor unei companii să câștige concursul, deși aceasta nu era eligibilă, iar după ce a învins, nu și-a îndeplinit obligațiunile. Controlul pe care l-a efectuat Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a demonstrat că Centrul a achiziționat 69 de ambulanțe de producție rusă, o jumătate dintre ele fiind învechite și fără echipamentul corespunzător. Deși conform contractului, autovehiculele trebuiau să fie noi și echipate totalmente.
Cu toate acestea, în luna decembrie 2019, Judecătoria Ciocana l-a repus pe Golovin în funcția de director al CNAMUP. Dosarul nu a ajuns în instanța de judecată.
Alte două loturi de ambulanțe – 36 marca Mercedes și 168 marca Ford – la fel, au fost achiziționate cu scandal.
Acestea au fost oferite de aceeași companie „Das Ambulans" din Turcia. Centrul de Investigații Jurnalistice a constatat că licitațiile pentru procurarea acestor automobile au fost organizate în mod dubios, iar autovehiculele primite nu corespund ambulanțelor standard. Oricum, pentru achiziția ambulanțelor, autoritățile au cheltuit 10,6 milioane de euro din 12 milioane de euro acordate de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.
În pofida numeroaselor încălcări admise în organizarea licitațiilor de către fostul secretar de stat al Ministerului Sănătății Boris Gâlcă și ex-ministrul Ala Nemerenco, organele de drept nu au deschis vreun dosar.
În pofida numeroaselor încălcări admise în organizarea licitațiilor de către fostul secretar de stat al Ministerului Sănătății Boris Gâlcă și ex-ministrul Ala Nemerenco, organele de drept nu au deschis vreun dosar.
NM a discutat cu o persoană care cunoaște situația privind achiziția ambulanțelor. Potrivit acesteia, achiziția s-a efectuat în mod neprofesionist, prin folosirea legăturilor, înțelegerilor și, cu siguranță, a „otkat"-urilor.
Sursa citată a menționat că, de exemplu, licitația pentru achiziția ambulanțelor nu a fost pregătită de Centrul Național de Achiziții Publice în Sănătate, ci de Boris Golovin și adjunctul său, care ulterior s-a mutat cu traiul în România.
Sursa citată a menționat că, de exemplu, licitația pentru achiziția ambulanțelor nu a fost pregătită de Centrul Național de Achiziții Publice în Sănătate, ci de Boris Golovin și adjunctul său, care ulterior s-a mutat cu traiul în România.
“
Prețul a fost extrem de exagerat, cel puțin de trei ori mai mare, iar ambulanțele „Mercedes" nu sunt originale, ci niște autovehicule marfare readaptate, la care se adaugă semnalele sonore și luminoase necalitative care se deteriorează mereu. Situația cu „Ford" e și mai deplorabilă. Este o marcă nepotrivită pentru ambulanțe. Motoarele lor se uzează rapid, în plus, consumă Diesel, ceea ce înseamnă că deservirea lor este mult mai costisitoare.
Conform estimărilor sale, dacă s-ar fi cumpărat tot atâtea ambulanțe germane, s-ar fi putut economisi 1,5 milioane de euro. O ambulanță germană costă, în medie, 42-45 mii de euro.
Interlocutorul NM a mai spus că medicamentele, mănușile, seringile, dezinfectanții pe care le achiziționează Centrul Național de Medicină Urgentă, sunt cele mai ieftine, iar cardiografurile, de exemplu, pentru achiziția cărora s-au cheltuit 7 milioane de lei, stau de izbeliște în depozite, pentru că sunt într-atât de necalitative încât este imposibil să fie folosite. Sursa noastră nu poate oferi dovezi, dar afirmă că vorbește doar despre ceea ce a văzut personal.
Rugat să ne ofere un comentariu, Boris Golovin a atras atenția asupra declarației președintelui Igor Dodon, care a spus anterior că achiziția ambulanțelor continuă, pentru că în această chestiune lipsește componenta corupției. El a dat asigurări că nu a fost în comisia care a întocmit cererea tehnică, a organizat licitația și a evaluat rezultatele acesteia. În plus, Golovin consideră că dosarul împotriva sa a fost fabricat.
Interlocutorul NM a mai spus că medicamentele, mănușile, seringile, dezinfectanții pe care le achiziționează Centrul Național de Medicină Urgentă, sunt cele mai ieftine, iar cardiografurile, de exemplu, pentru achiziția cărora s-au cheltuit 7 milioane de lei, stau de izbeliște în depozite, pentru că sunt într-atât de necalitative încât este imposibil să fie folosite. Sursa noastră nu poate oferi dovezi, dar afirmă că vorbește doar despre ceea ce a văzut personal.
Rugat să ne ofere un comentariu, Boris Golovin a atras atenția asupra declarației președintelui Igor Dodon, care a spus anterior că achiziția ambulanțelor continuă, pentru că în această chestiune lipsește componenta corupției. El a dat asigurări că nu a fost în comisia care a întocmit cererea tehnică, a organizat licitația și a evaluat rezultatele acesteia. În plus, Golovin consideră că dosarul împotriva sa a fost fabricat.
DOSARUL NR. 2
„Expertiza falsă"
„Expertiza falsă"
La sfârșitul lunii noiembrie 2019, Valeriu Savciuc, directorul Centrului de Medicină Legală, și alți nouă colaboratori au fost reținuți de ofițerii CNA, fiind bănuiți de participare în scheme de corupție. Reținerea s-a făcut în cadrul dosarului penal despre falsificarea expertizei, contabilitatea dublă și corupție în instituție. În Centru și în locuințele bănuiților s-au făcut percheziții în timpul cărora s-au găsit zeci de mii de euro și lei, bijuterii din aur și înregistrări „ascunse".
Savciuc și colegii săi sunt bănuiți că ar fi luat mită pentru efectuarea expertizei medicale. Conform datelor CNA, din iulie până în septembrie 2019, ei au primit mită în sumă de 327 mii de lei – de la 900 până la 10 mii de lei pentru stabilirea cauzei decesului. Pentru acești bani, ei mai puteau să indice date incorecte în certificatul de deces al persoanei.
Valeriu Savciuc a fost plasat în arest la domiciliu pe un termen de o lună. Ulterior însă a fost eliberat. Ancheta continuă, iar Savciuc este și acum director al Centrului de Medicină Legală.
Acesta nu este primul caz de rezonanță împotriva colaboratorilor Centrului de Medicină Legală.
Acesta nu este primul caz de rezonanță împotriva colaboratorilor Centrului de Medicină Legală.
În anul 2015, s-a deschis un dosar despre licitațiile trucate și achiziția echipamentelor de proveniență dubioasă pentru verificarea analizelor ADN.
Doi ani mai târziu, în 2017, au fost reținuți Ion Cuvșinov, directorul de atunci al Centrului, și Andrei Pădure, adjunctul său. Nu se știe cu ce s-a terminat cazul, însă el nu a ajuns în instanță, iar până la momentul publicării articolului, Procuratura Anticorupție nu a răspuns la demersul NM.
DOSARUL NR. 3
„Insulina"
„Insulina"
În luna iulie 2019, CNA a intentat un dosar penal pentru achizițiile publice de bioinsulină Strim. Unul dintre bănuiți era Ivan Antoci, directorul Centrului de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, care este responsabil de toate licitațiile în acest domeniu. La Centru și la compania farmaceutiră „Esculap Farm" au avut loc percheziții.
Conform documentelor licitației, bioinsulina Strim, livrată în Moldova de compania „Esculap Farm", este produsă de compania „Farmak SAP" din Ucraina. Însă cu acest preparat au apărut imediat probleme.
Conform documentelor licitației, bioinsulina Strim, livrată în Moldova de compania „Esculap Farm", este produsă de compania „Farmak SAP" din Ucraina. Însă cu acest preparat au apărut imediat probleme.
În primul rând, preparatul a provocat numeroase reacții adeverse grave la pacienții care au început să-l administreze. Agenția Medicamentului a înregistrat peste 500 de reacții adeverse grave la bioinsulină.
În al doilea rând, Boris Gâlcă, secretar de stat al Ministerului Sănătății, a comunicat că el a fost impus, prin șantaj, să semneze ordinul cu privire la achiziția insulinei Strim.
În consecință, Strim a fost exclus din lista medicamentelor înregistrate.
Mai târziu, în luna septembrie 2019, compania ucraineană „Farmak", care produce insulina Strim, a declarat că preparatul este bun și că informația negativă despre el sunt acțiuni puse la cale de concurenți. În plus, autoritățile au economisit 700 milioane de dolari datorită achiziției de bioinsulină.
În consecință, Strim a fost exclus din lista medicamentelor înregistrate.
Mai târziu, în luna septembrie 2019, compania ucraineană „Farmak", care produce insulina Strim, a declarat că preparatul este bun și că informația negativă despre el sunt acțiuni puse la cale de concurenți. În plus, autoritățile au economisit 700 milioane de dolari datorită achiziției de bioinsulină.
Ex-ministrul sănătății Ala Nemerenco a menționat pentru NM că la sfârșitul anului 2018, conducerea de atunci a Ministerului Sănătății a decis, pe neașteptate, să transfere toți bolnavii de diabet – și cei începători, și cei care primesc de mult timp insulină umană – la bioinsulină, obligând medicii endocrinologi să prescrie anume Strim.
Ala Nemerenco
Este foarte periculos pentru asemenea pacienți. De aceea au și apărut reacții adverse grave, hiperglicemia etc. La fel, achiziția a fost planificată pentru suma de 26 milioane de lei, deși inițial se preconiza să se facă achiziții în sumă de 8 milioane de lei.
Potrivit afirmațiilor sale, în luna octombrie 2019, Ministerul Sănătății a schimbat ordinul și medicii au putut alege tipul insulinei prescris pacienților. Iar Strim a fost totuși readus în lista medicamentelor înregistrate, însă aproape toți pacienții care și-au administrat bioinsulina au renunțat la aceasta. „Acum, la depozite, sunt o sumedenie de medicamente inutile, iar statul, din mila cuiva, plătește de două ori. Pentru aceasta însă așa și nu a fost pedepsit nimeni", a subliniat Nemerenco.
DOSARUL NR. 4
(adus până în instanța de judecată, este decizia definitivă)
„Tomografele"
(adus până în instanța de judecată, este decizia definitivă)
„Tomografele"
În vara anului 2018, colaboratorii CNA și ai Procuraturii Anticorupție au efectuat percheziții la Centrul Republican de Diagnostic, la Institutul de Ftiziopulmonologie, la câteva clinici private și la o bancă. Atunci a fost reținut Silviu Condrea, șeful secției Radiologie și Tomografie Computerizată a Centrului Republican de Diagnosticare Medicală, dar și alte șapte persoane – medici de la diferite instituții medicale, inclusiv private.
Într-un fel sau altul, fiecare dintre ei a fost implicat într-o schemă de corupție cu ajutorul căreia luau bani de la pacienți pentru investigații, evitând casa instituției medicale. Pentru fiecare pacient trimis la investigații, medicii primeau o anumită sumă de bani.
Într-un fel sau altul, fiecare dintre ei a fost implicat într-o schemă de corupție cu ajutorul căreia luau bani de la pacienți pentru investigații, evitând casa instituției medicale. Pentru fiecare pacient trimis la investigații, medicii primeau o anumită sumă de bani.
Pe parcursul anilor 2017-2018, și Condrea a luat bani de la pacienți – de la 900 până la 5400 de lei pentru o investigație tomografică. În timpul perchezițiilor, la acest medic s-au găsit peste 6,6 milioane de lei.
În luna septembrie 2019, instanța l-a obligat pe Condrea să plătească amendă și despăgubiri în sumă de 1,482 milioane de lei. La fel, instanța l-a lipsit de dreptul de a ocupa funcții de conducere pe o perioadă de 12 ani. În luna ianuarie 2020, referindu-se la verificările de la Procuratura Anticorupție, procurorul general Alexandru Stoianoglo a amintit și de dosarul „Tomografele", menționând că procurorii au întors parțial toți banii confiscați de la medici.
CNA
În rapoartele CNA se menționează că în medicină, cele mai supuse corupției au fost:
1
asistența medicală primară și prespitalicească;
2
achizițiile publice;
3
folosirea diferitelor fonduri, inclusiv a celor străine.
În anul 2015, ofițerii CNA au înregistrat 71 de cazuri de corupție în domeniul sănătății. În anul 2019 – doar cinci. Însă, potrivit afirmațiilor Angelei Starinschi, purtător de cuvânt al CNA, reducerea numărului de cazuri de corupție indicată în raport nu înseamnă că acestea au devenit mai puține. În acest caz, ar trebui să ținem cont de sondajele de opinie.
Ce cred cetățenii despre corupția în medicină
Barometrul sănătății populației, care a fost elaborat în luna ianuarie 2020 de către Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), a demonstrat că în cinci ani, situația din sănătate s-a schimbat nesemnificativ.
60 la sută dintre cei chestionați consideră că situația din medicină în anii 2013-2018 s-a înrăutățit ori nu s-a schimbat. 65% cred la fel, în raport cu situația din anul trecut. De la 30% până la 40% dintre respondenți, în funcție de faptul dacă sunt asigurați sau nu, consideră că lucrurile totuși s-au îmbunătățit.
60 la sută dintre cei chestionați consideră că situația din medicină în anii 2013-2018 s-a înrăutățit ori nu s-a schimbat. 65% cred la fel, în raport cu situația din anul trecut. De la 30% până la 40% dintre respondenți, în funcție de faptul dacă sunt asigurați sau nu, consideră că lucrurile totuși s-au îmbunătățit.
50%
dintre cei chestionați cred că reformele în sănătate s-au stopat
14%
dintre respondenți consideră că reformele în sănătate merg într-o direcție incorectă
40%
dintre cei chestionați sunt de părere că în ultimii doi ani, calitatea serviciilor medicale nu s-a schimbat
Respondenții au menționat cinci probleme din sănătate care rămân nesoluționate:
1
dotarea spitalelor cu instrumente și tehnică modernă;
2
corupția;
3
costul înalt al tratamentului;
4
lipsa atenției din partea medicilor;
5
accesul la medicamentele compensate și la cele gratuite.
36% dintre respondenți au recunoscut că la spital, au plătit neoficial medicilor și asistentelor medicale. În anul 2018, aceștia au constituit 31%.
Comparativ cu anul 2018, pacienții au început să ofere mai puține cadouri și suveniruri medicilor – numărul lor a fost cu 18% mai mic în comparație cu anul 2018.
De menționat că 67% au plătit bani din proprie inițiativă, iar unii – la sugestia altor pacienți. Și doar 4,2% – la insistența personalului medical.
Comparativ cu anul 2018, pacienții au început să ofere mai puține cadouri și suveniruri medicilor – numărul lor a fost cu 18% mai mic în comparație cu anul 2018.
De menționat că 67% au plătit bani din proprie inițiativă, iar unii – la sugestia altor pacienți. Și doar 4,2% – la insistența personalului medical.
Mărturiile unui medic
(spital din capitală)
(spital din capitală)
În secțiile spitalelor, pot lua pentru operație, pentru anestezie. Dacă nu vorbim despre chirurgie, unii medici iau bani pentru consultații. Iar alți medici – pentru ca în principiu, bolnavul să fie spitalizat. Se motivează cam așa: „Trebuie să găsim cumva un loc, să ne străduim, să depunem eforturi, iar aceasta...".
Cu părere de rău, după comportamentul unor medici se vede imediat, care pacienți le-a plătit și care nu. Este o atitudine foarte diferită față de pacienți. La cei care nu au plătit pot nici să nu intre.
Apropo, mulți pacienți propun bani din proprie inițiativă, încă din prag. Aceasta se referă mai ales la cei care au venit într-un spital de stat din marile clinici private. Ei cred că fără bani, medicii chiar nu vor face nimic. Ba mai mult, sunt și dintre cei care demonstrativ își scutură portofelul în fața medicului. Și atunci când medicul refuză, aceștia se supără și nu mai revin la el. Pentru că, odată ce nu a luat bani, înseamnă că nu este un medic destul de bun. Asta e logica.
La noi se mai întâmplă că este considerat medic rău cel care nu prescrie perfuzii, ci doar pastile, de exemplu. Pentru că dacă ești internat în secție, înseamnă că totul trebuie să fie tare și mare.
E greu de spus, de unde avem o asemenea mentalitate și o percepție a tratamentului.
Desigur, uneori aduc și cadouri. Dar în acest caz, multe depind de relațiile cu medicul. Unii îi pot dărui medicului, de exemplu, un coniac scump. Iar în alt caz – poate aduce flori sau un tort pentru toată secția. Aceasta poate fi considerată mită? Ori acesta este totuși un semn de recunoștință?
La CNA, orice semn de reunoștință este considerat mită. În special, ei sunt împotrivă ca medicii din spitale să ofere consultații pacienților străini. Pentru 99 la sută din aceste consultații, medicului i se plătește în buzunar. În Moldova, se practică o atitudine urâtă față de profesori și șefii de catedre în spitale.
Dacă am „răsfoi" site-ul mama.md, am putea găsi mii de postări ale mamelor cu rugămintea de a face schimb de date de contact ale unui anumit medic, de a povesti despre consultații și plățile pentru acestea.
Cu părere de rău, după comportamentul unor medici se vede imediat, care pacienți le-a plătit și care nu. Este o atitudine foarte diferită față de pacienți. La cei care nu au plătit pot nici să nu intre.
Apropo, mulți pacienți propun bani din proprie inițiativă, încă din prag. Aceasta se referă mai ales la cei care au venit într-un spital de stat din marile clinici private. Ei cred că fără bani, medicii chiar nu vor face nimic. Ba mai mult, sunt și dintre cei care demonstrativ își scutură portofelul în fața medicului. Și atunci când medicul refuză, aceștia se supără și nu mai revin la el. Pentru că, odată ce nu a luat bani, înseamnă că nu este un medic destul de bun. Asta e logica.
La noi se mai întâmplă că este considerat medic rău cel care nu prescrie perfuzii, ci doar pastile, de exemplu. Pentru că dacă ești internat în secție, înseamnă că totul trebuie să fie tare și mare.
E greu de spus, de unde avem o asemenea mentalitate și o percepție a tratamentului.
Desigur, uneori aduc și cadouri. Dar în acest caz, multe depind de relațiile cu medicul. Unii îi pot dărui medicului, de exemplu, un coniac scump. Iar în alt caz – poate aduce flori sau un tort pentru toată secția. Aceasta poate fi considerată mită? Ori acesta este totuși un semn de recunoștință?
La CNA, orice semn de reunoștință este considerat mită. În special, ei sunt împotrivă ca medicii din spitale să ofere consultații pacienților străini. Pentru 99 la sută din aceste consultații, medicului i se plătește în buzunar. În Moldova, se practică o atitudine urâtă față de profesori și șefii de catedre în spitale.
Dacă am „răsfoi" site-ul mama.md, am putea găsi mii de postări ale mamelor cu rugămintea de a face schimb de date de contact ale unui anumit medic, de a povesti despre consultații și plățile pentru acestea.
Din cronica CNA:
În luna iunie 2019, au fost reținuți doi medici ai Spitalului „Sfânta Treime", care luau mită pentru intervenții chirurgicale. Unul dintre cei reținuți este șef de secție. De la un pacient luau 7 mii de lei.
În luna octombrie 2019, a fost reținut șeful adjunct al Institutului de Neurochirurgie. A cerut mită de 15 mii de lei pentru o intervenție chirurgicală și pentru extras.
În luna august anul trecut, a fost reținut un medic de la Bălți. El lua 200-500 de lei pentru eliberarea certificatelor medicale cu diagnoze false. Ofițerii CNA au stabilit 10 capete de acuzare.
CNA consideră că riscurile de corupție cresc atunci când:
1
Un funcționar din domeniul sănătății deține o farmacie sau un laborator/clinică privată.
2
Companiile farmaceutice se înțeleg în privința prețului medicamentului în cadrul concursului de achiziții publice.
3
Medicul activează și la o clinică de stat, și la una privată.
4
O femeia însărcinată își poate alege medicul la care va naște.
5
Sistemul de programare la medic este construit în așa fel, că pacienții sunt nevoiți să caute alte căi, pentru a ajunge la consultația acestuia.
Un ordin al Ministerului Sănătății din anul 2016, semnat de ministrul de atunci Ruxanda Glavan, a avut ca rezultat legalizarea acțiunilor de corupție și a mitei printre medicii ginecologi obstetricieni practic. CNA a constatat un risc sporit de corupție al acestui ordin trei ani mai târziu, în anul 2018.
Prin ordinul său, Glavan a permis femeilor însărcinate să-și aleagă medicul care le va asista nașterea, indiferent de domiciliul femeii însărcinate și de instituția la care a fost la evidență în timpul sarcinii.
Portivit Rodicăi Gramă, expert în medicină, este o încălcare a Codului muncii, pentru că s-a constatat că medicii primesc până la 40 de nașteri pe săptămână, în afara orelor de lucru care, evident, nu se remunerează. „El ce, e voluntar? Sau cu un asemenea volum de lucru, el pur și simplu nu va putea supraveghea o altă pacientă", a menționat Gramă într-un interviu pentru sanatate.info.
Ministerul Sănătății a comunicat pentru NM că toate măsurile de combatere a corupției pe care MS încearcă să le realizeze se confruntă cu insuficiență de resurse și oameni.
Prin ordinul său, Glavan a permis femeilor însărcinate să-și aleagă medicul care le va asista nașterea, indiferent de domiciliul femeii însărcinate și de instituția la care a fost la evidență în timpul sarcinii.
Portivit Rodicăi Gramă, expert în medicină, este o încălcare a Codului muncii, pentru că s-a constatat că medicii primesc până la 40 de nașteri pe săptămână, în afara orelor de lucru care, evident, nu se remunerează. „El ce, e voluntar? Sau cu un asemenea volum de lucru, el pur și simplu nu va putea supraveghea o altă pacientă", a menționat Gramă într-un interviu pentru sanatate.info.
Ministerul Sănătății a comunicat pentru NM că toate măsurile de combatere a corupției pe care MS încearcă să le realizeze se confruntă cu insuficiență de resurse și oameni.
Ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu
Până vor înțelege pacienții că trebuie să comunice despre acțiunile de corupție, noi nu vom putea face nimic. Medicii se plâng de salarii mici, însă ei știu despre aceasta atunci când merg să învețe, apoi să lucreze în calitate de medic. Toți știu despre toate acestea încă de la bun început. Nimeni nu spune că salariul va fi de 20 mii de lei, iar în realitate e 5 mii de lei. Totul se întâmplă din cauza culturii nesănătoase a societății.
Menționăm că încă în anul 2017, CNA a elaborat Strategia de prevenire și combatere a corupției în domeniul sănătății pentru anii 2018-2020, iar până la aceasta, au fost alte strategii și rapoarte ale Ministerului Sănătății despre realizarea acestora. În rapoarte, aproape totul este ideal.
Unde sunt bani, acolo vor fi și „otkat"-uri
În timp ce corupția cotidiană sau pur și simplu mitele oferite medicilor influențează asupra celui care a luat sau a dat bani, așa-numita corupție „de sus" și „otkat"-urile au ca rezultat decese.
Pentru că orice achiziție dubioasă de preparate sau echipamente ia bani din sistem. Din aceștia ar fi fost posibilă procurarea echipamentelor sau a medicamentelor necesare.
Pentru că orice achiziție dubioasă de preparate sau echipamente ia bani din sistem. Din aceștia ar fi fost posibilă procurarea echipamentelor sau a medicamentelor necesare.
“
Din cauza că pentru spitale se cumpără medicamente dintre cele mai ieftine, iar mijloacele „economisite" merg direct în buzunarul cuiva, pentru tratarea unui pacient trebuie să se plătească de două ori: în locul unui antibiotic normal, care ar combate infecția în cinci zile, pacientului i se administrează antibioticul timp de 10 zile, pentru că preparatul nu vindecă în cinci zile, în plus, mai și provoacă efecte adverse complicate.
Potrivit afirmațiilor sale, oriunde sunt bani mari, sunt „otkat"-uri, iar în sistemul sănătății – miliarde de bani vii pe care îi plătim noi toți. Ea este sigură că unele partide politice există anume din contul sistemului sănătății, mai ales cele ai căror membri dețin afaceri farmaceutice, cabinete stomatologice etc.
“
De ce astăzi, în perioada pandemiei, în Moldova nu sunt suficienți bani pentru măști, mijloace de protecție pentru medici, medicamente și instrumente? Pentru că banii sunt furați din sistem.
Potrivit afirmațiilor lui Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe al Centrului de Politici și Analize în Sănătate, în sistemul sănătății din Moldova, ca de fapt, în orice altă țară, sunt numeroase oportunități pentru mită, plăți informale, jafuri, cumătrism și alte forme de abuz de putere, mai ales în procesul achizițiilor, în timpul verificărilor în domeniul sănătății, la angajarea în câmpul muncii și promovarea în carieră, precum și în interacțiunea dintre pacienți și medici.
Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe al Centrului de Politici și Analize în Sănătate
Corupția în sănătate este legată de consecințele negative pentru sănătate. Numeroase studii indică faptul că în țările mult mai corupte, se atestă indicatori mai mari ai mortalității infantile și materne și indicatori mai mici ai sănătății populației, mai ales a celei din categoriile sărace. Nu e nevoie de niciun fel de dovezi ale faptului că la acești indicatori, Moldova se află la coada clasamentului țărilor din regiunea europeană.
În opinia expertului, combaterea corupției este o sarcină dificilă, întrucât corupția este ascunsă nu doar de funcționarii corupți și de conducătorii instituțiilor medicale, dar și de cetățenii care fie sunt complici, fie au trecut prin șantaj, fie se tem să comunice despre corupție. Expertul a spus că în Moldova, este un plan de acțiuni de combatere a corupției în domeniul sănătății și al asigurării medicale obligatorii pentru anii 2018-2020, însă deocamdată nu sunt realizări vizibile. Centrul PAS a transmis propunerile sale către Ministerul Sănătății pentru realizarea câtorva puncte din acest plan, însă nu a mai primit un răspuns.
“
Ce se poate face acum, când în țară este epidemie de Covid-19? Trebuie să se asigure transprarența maximă a cheltuielilor publice în sănătate, inclusiv a tuturor cheltuielilor pentru combaterea epidemiei, precum și transparența cheltuielilor tuturor donațiilor adunate în cont și a valorilor materiale pentru combaterea epidemiei.
Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Foto: thenypost.files.wordpress.com
Materialul a fost realizat datorită Programului de dezvoltare a colaborării și promovării democrației a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituaniene.
Prezentare: Cristina Demian
Foto: thenypost.files.wordpress.com
Materialul a fost realizat datorită Programului de dezvoltare a colaborării și promovării democrației a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituaniene.
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team