Andrei Mardari / NewsMaker

Covid: Alte 229 cazuri noi de infectare au fost confirmate în Moldova

Alte 229 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 121 de cazuri în regiunea transnistreană. Din numărul total de cazuri, 4 sunt asociate cu contact în afara țării: 1- Germania, 1- Franța, 1- Marea Britanie, 1- Norvegia. Numărul total de teste efectuate – 5324. Potrivit Ministerului Sănătății, au fost raportate alte 16 decese provocate de COVID-19, dintre care 3 în regiunea transnistreană.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 374349. Din numărul total de cazuri, 2 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (1-medici, 1-asistenți medicali, 0-personal auxiliar)

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 650 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 105 în stare extrem de gravă și 20 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 293 persoane au fost vindecate. În total, 360211 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2085 persoane, iar 10792 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate alte 16 decese provocate de COVID-19, dintre care 3 în regiunea transnistreană.

Deces 9.590 din 22.12.2021: Femeie de 66 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: diabet zaharat, cardiomiopatie, fibrilație.

Deces 9.591 din 22.12.2021: Femeie de 73 de ani din r. Dubăsari, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, nefropatie, diabet zaharat, cancer.

Deces 9.592 din 23.12.2021: Femeie de 71 de ani din r. Strășeni, internată în IMSP IMU. Comorbidități: insuficiență cardiacă.

Deces 9.593 din 23.12.2021: Femeie de 65 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP IMU. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 9.594 din 24.12.2021: Femeie de 64 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 9.595 din 22.12.2021: Bărbat de 73 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiomiopatie.

Deces 9.596 din 24.12.2021: Bărbat de 67 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”.  Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 9.597 din 23.12.2021: Femeie de 88 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială. .

Deces 9.598 din 24.12.2021: Bărbat de 77 de ani din r. Soroca, internat în IMSP SR. Soroca. Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat.

Deces 9.599 din 25.12.2021: Bărbat de 90 de ani din mun. Bălți, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 9.600  din 24.12.2021: Bărbat de 40 de ani din mun. Bălți, internat în IMSP SC Bălți.

Deces 9.601 din 24.12.2021: Femeie de 79 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCR „Sfânta Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, fibrilație.

Deces 9.602 din 24.12.2021: Femeie de 67 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 9.603 din 24.12.2021: Femeie de 68 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hiprtensiune arterială.

Deces 9.604 din 21.12.2021: Femeie de 82 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 9.605 din 24.12.2021: Femeie de 85 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Valentina Petrova/AP Photo/picture alliance

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: