Radio Europa Liberă

„Creditele au întotdeauna un preț care trebuie plătit”. Michalko a explicat diferența dintre banii oferiți de Bruxelles și cei de la Moscova

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău a explicat diferența dintre asistența oferită de Uniunea Europeană și promisiunile de credite din partea Rusiei. Potrivit acestuia, UE oferă granturi nerambursabile pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în timp ce în cazul creditelor întotdeauna trebuie să vezi condițiile cu care acestea vin. Declarațiile au fost făcute în data de 23 noiembrie, în cadrul unui interviu în exclusivitate acordat Europei Libere.

„UE oferă granturi nerambursabile pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova, iar creditele au întotdeauna un preț care trebuie plătit”, a explicat oficialul european.

Totodată, șeful Delegației UE la Chișinău a amintit că Bruxellul oferă Chişinăului susținere pentru reforme și standarde care deschid Europa și piața globală pentru produsele din Republica Moldova. „Deci, noi susținem, dacă doriți, și un software de calitate care, dacă este folosit, este sursă de modernizare a țării la nivel de primă ligă în ceea ce privește standardele globale”, a spus ambasadorul.

Peter Michalko a amintit că în exercițiul bugetar 2014-2020 Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova, doar în programe bilaterale, între 610 și 740 de milioane de euro, sume nerambursabile. În plus, multe zeci de milioane vin prin programe regionale pentru Parteneriatul Estic, pentru țările din regiunea dunăreană și cea a Mării Negre.

Amintim că, săptămâna trecută, în cadrul unei vizite la Moscova a premierului Ion Chicu, omologul său rus, Dmitri Medvedev, a anunțat că Rusia va acorda guvernului de la Chişinău un credit de 500 de milioane de dolari pentru infrastructură, în special pentru renovarea drumurilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adriana Iacob / Shutterstock

SUA prelungesc termenul pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil

Ministerul de Finanțe al SUA a amânat aplicarea unor sancțiuni împotriva „Lukoil”, pentru ca aceasta să aibă timp să-și vândă activele din străinătate, scrie publicația DW, care citează ministerul.

Dacă anterior se spunea că toate sancțiunile împotriva „Lukoil” vor intra în vigoare începând cu 21 noiembrie, acum termenul pentru vânzarea activelor a fost amânat cu trei săptămâni — până pe 13 decembrie. Până la aceeași dată, „Lukoil” are permisiunea de a efectua tranzacții legate de întreținerea, operarea sau lichidarea stațiilor sale din străinătate.

În plus, sancțiunile care vizează întreprinderile „Lukoil” din Bulgaria au fost amânate cu șase luni — până pe 29 aprilie 2026. Este vorba, în special, despre rafinăria „Neftohim” din Burgas, deținută de compania rusă, care asigură aproximativ 80% din piața bulgară de carburanți, precum și despre companiile care se ocupă cu alimentarea cu combustibil a aeronavelor și navelor.

***

Pe 22 octombrie, Statele Unite ale Americii au inclus, pe lista lor neagră de sancțiuni, două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Ministrul de finanțe al SUA a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii au fost introduse cu o săptămână mai devreme și de către Marea Britanie.

„Lukoil” a decis să-și vândă activele din străinătate, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite și Regatul Unit, care i-au înghețat activele și au interzis noi tranzacții. Se menționa că vânzarea va fi realizată în conformitate cu licența Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, responsabil pentru aplicarea sancțiunilor. Compania a precizat că, dacă va fi necesar, va solicita prelungirea licenței pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a activelor sale externe.

Inițial s-a raportat că activele, inclusiv cele din Europa și SUA, vor fi cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului Putin, Gennadi Timcenko. Totuși, Washingtonul a blocat această tranzacție. Ulterior, „Lukoil” a cerut SUA mai mult timp pentru vânzarea activelor.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: