Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională spune NU Comratului: continuă examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

12 ani într-o țară de 35. Despre „presa independentă”, cu și fără ghilimele

Astăzi, 1 august, NewsMaker împlinește 12 ani.
Pe 27 august, Republica Moldova va sărbători 35 de ani de independență.
Sunt aniversări de dimensiuni diferite, dar unite de aceeași întrebare: ce înseamnă, de fapt, să fii independent?

Pentru o țară, independența înseamnă dreptul de a-și decide singură viitorul. Pentru o redacție, înseamnă libertatea de a alege ce întrebări pune și la ce subiecte lucrează. În ambele cazuri, independența începe cu o declarație, dar se confirmă prin alegerile făcute zi de zi.

Republica Moldova avea deja 23 de ani când a apărut NewsMaker. Era anul 2014, iar țara continua să-și caute direcția, să-și construiască instituțiile și să înțeleagă ce fel de societate vrea să devină. De atunci, NewsMaker a trecut împreună cu Moldova prin alegeri, proteste, crize politice, pandemie și războiul provocat la granițele noastre. Am relatat despre schimbări de guverne, reforme, promisiuni, dezamăgiri și despre apropierea de Uniunea Europeană.

La fel ca Moldova, NewsMaker a crescut, a visat, s-a ambiționat și a luptat pentru dreptul la libertate. În acești 12 ani, am văzut cât de repede se poate schimba țara și cât de ușor pot rămâne neschimbate unele dintre problemele ei.

Am crescut odată cu Moldova, într-o societate care încă învață să discute cu ea însăși. Am publicat în română și în rusă pentru oamenii aceleiași țări, care adesea trăiesc în spații informaționale paralele. Am încercat să construim o punte între aceste lumi și să le oferim un punct comun de pornire: faptele. I-am ascultat pe cei care rareori sunt întrebați ce cred. Am avut grijă ca Găgăuzia și regiunea transnistreană să fie prezente în materialele noastre și dincolo de momentele de criză, tensiune sau alegeri, când ajung de obicei în atenția publică. Dincolo de declarațiile politicienilor, am vrut să aflăm cum trăiesc oamenii de acolo, ce îi preocupă și ce așteptări au de la viitorul acestei țări.

În acești ani, am ajuns în casele voastre cu buletine de știri, reportaje speciale din regiunile Moldovei și din afara țării, interviuri și materiale analitice. Am transmis LIVE din mijlocul protestelor, am urmărit alegerile până târziu în noapte și am mers acolo unde se întâmplau lucrurile importante. Am încercat să fim prezenți atunci când oamenii aveau nevoie să înțeleagă ce se întâmplă și de ce contează. Am pus întrebări incomode și am explicat subiecte complicate, fără să pierdem din vedere oamenii din spatele lor.

Independența unei țări se sprijină pe instituții care funcționează și pe oameni gata să o apere. Independența unei redacții se sprijină pe jurnaliști care își fac meseria onest și rezistă presiunilor politice sau financiare. În ambele cazuri, independența se câștigă și se apără în fiecare zi, prin alegerile pe care le faci și prin compromisurile pe care refuzi să le faci.

Pentru noi, independența înseamnă și consecvență: să judecăm guvernarea și opoziția după aceleași standarde și să fim chiar mai exigenți cu cei aflați la putere. Să ne adaptăm din mers transformărilor digitale și preferințelor cititorilor. Să ne recunoaștem greșelile și să le corectăm. Să separăm faptele de opinii și jurnalismul de activism politic.

Din păcate, în ultimii ani, noțiunea de „presă independentă” a fost atât de des luată în zeflemea, pusă între ghilimele sau folosită ca reproș, încât a ajuns să sune aproape ca o insultă. Dar independența nu este o etichetă și nici o declarație de infailibilitate. Este capacitatea de a-ți privi critic propriile decizii și de a ști că nimeni nu ți-a dictat ce să scrii, ce întrebări să pui sau pe cine să menajezi. Atunci când ești onest cu tine însuți, poți afirma cu fermitate că faci jurnalism independent.

Această independență are însă un preț. Prea des nu am fost înțeleși și am fost criticați pentru că nu ne lăsăm influențați de simpatiile momentului sau de așteptările celor care ar vrea să ne considere „de-ai lor”. Ne asumăm, pentru că respectul valorează mai mult decât aprobarea de moment.

Presa din Republica Moldova traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Finanțările se reduc, costurile cresc, iar competiția pentru atenția publicului devine tot mai dură. Și NewsMaker trece prin schimbări. Regândim proiecte, formate și priorități. Învățăm să lucrăm cu resurse mai puține și continuăm să protejăm ceea ce este esențial: calitatea jurnalismului și libertatea editorială. În spatele fiecărui material se află oameni care lucrează sub presiunea timpului: jurnaliști, editori, cameramani, producători, designeri și profesioniști care fac posibilă funcționarea întregii redacții.

La 35 de ani, Republica Moldova continuă să-și consolideze independența. La 12 ani, NewsMaker face același lucru la propria scară. Pentru că independența nu este o stare pe care o obții o dată și o păstrezi automat. Este o alegere repetată în fiecare zi. La fel ca și încrederea.

O țară independentă are nevoie de cetățeni care pot lua decizii informate. Iar ei pot face acest lucru doar dacă au acces la informații verificate, explicații clare și opinii diferite. Din acest motiv, independența presei este parte din independența reală a unei țări.

Le mulțumesc tuturor celor care au construit NewsMaker în acești 12 ani și colegilor care îl construiesc astăzi. Le mulțumesc partenerilor care ne susțin respectându-ne libertatea editorială. Și, mai ales, le mulțumesc cititorilor și spectatorilor noștri: celor care ne urmăresc, ne critică, ne corectează și revin.

Încrederea voastră este cea mai importantă formă de independență pe care o putem avea.

NewsMaker împlinește 12 ani într-o Moldovă care se pregătește să împlinească 35. Avem vârste și responsabilități diferite, dar aceeași provocare: să ne câștigăm independența în fiecare zi.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: