Андрей Мардарь / NewsMaker

Întrunirile publice și mitingurile, interzise. Ce se va întâmpla cu școlile și grădinițele?

Comisia Situații Excepționale a adoptat mai multe măsuri pentru limitarea răspândirii infecției COVID-19, în cadrul unei ședințe care a avut loc astăzi, 1 aprilie. 

„Am recepționat propuneri din partea ministerelor și altor instituții ale statului. Au fost analizate din puncte de vedere juridic, economic și social. Suntem în proces de identificare a surselor financiare în vederea susținerii populației și mediului de afaceri. Aceste măsuri vor fi decise la următoarea ședință a comisie”, a declarat prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi.

„Dincolo de faptul ca reiterăm valabilitatea hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare în Sănătate Publică, venim cu noi propuneri”, a spus Ciocoi.

Astfel, CSE a decis:

  • În cazul în care o unitate economică va încălca măsurile de sănătate publică, activitatea acesteia va fi suspendată pe durata stării de urgență;
  • Procesul educațional se va desfășura online în localitățile unde rata de infectare este mai mare de 100 de cazuri la 1000 de locuitori. Grădinițele vor continua să activeze;
  • Va fi instituit un regim special de muncă, cu prezența fizică a 30% din personal. Totodată, întrunirile publice și mitingurile sunt interzise;
  • Persoanele care se află în afara domiciliului/reședinței sunt obligate să deţină asupra sa un act de identitate;
  • Pe durata stării de urgență, întreprinderile prestatoare de servicii nu vor avea dreptul de a deconecta consumatorii casnici de la energie electrică, energie termică, apă sau gaz. Deconectarea va avea loc doar dacă se pune în pericol viața unei persoane;
  • Se instituie moratoriu asupra controalelor de stat planificate, efectuate la fața locului, de către organele abilitate cu funcții de control;
  • Instituțiile de sănătate publice și cele private sunt obligate să detașeze personal medical pentru instituțiile cu profil COVID în caz de necesitate.

Menționăm că la ședința din 31 martie, parlamentul a votat pentru instituirea stării de urgență până pe data de 30 mai 2021, însă fără a prezenta o listă cu măsurile restrictive care urmează a fi adoptate.

Proiectul de hotărâre pentru introducerea stării de urgență a fost aprobat cu 52 de voturi. Au votat pro deputații Partidului Socialiștilor, Platformei „Pentru Moldova” și Partidului Șor. Deși deputații din opoziție au înaintat mai multe amendamente, niciunul nu a fost aprobat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

The New York Times, investigație despre R. Moldova: Țară mică, de o importanță enormă pentru Putin

The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.

Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.

În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.

Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.

„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: