Justiție

CSP a numit șefi noi în fruntea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS. Biografiile și averile acestora

Stela Untila
| 15 octombrie, 2021
16:23

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat în cadrul ședinței din 15 octombrie o nouă conducere a Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Astfel, Elena Cazacov va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), iar Ion Munteanu a fost numit în funcția de șef-adjunct al instituției, informează ZdG.

Totodată, Sergiu Russu este noul șef al PCCOCS, iar Vladislav Bobrov este adjunctul acestuia.

Amintim că Ion Caracuian și-a anunțat demisia din funcția de șef al PCCOCS, invocând „motive personale”.

Elena Cazacov

Potrivit portalului magistrat.md, Elena Cazacov și-a început cariera de procuror în 2010. În 2013 și-a început activitatea în secția „combatere trafic de ființe umane” a Procuraturii Generale. În 2016, este numită în funcția de procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistica a Procuraturii Generale. În 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat transferul Elenei Cazacov în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

În 2020, aceasta a declarat venituri salariate în mărime de circa 311 mii de lei. Deține un apartament cu suprafața de 71,5 m2 și două atutoturisme: o Skoda Fabia produsă în 2006 și cumpărată în 2013 (în valoare de 22 mii de lei) și o Kia produsă în 2013 și cumpărată în 2020 cu 9,3 mii de euro.

Ion Munteanu

Ion Munteanu și-a început cariera de procuror în Procuratura Anticorupție în 2010. Potrivit Hotărârii nr. 12-83/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încetarea suspendării şi reîncadrarea lui Ion Munteanu în funcţia de procuror în Procuratura Anticorupţie începînd cu 17.06.2014.

Anul trecut, acesta a declarat venituri salariale în mărime de 407 mii de lei. El deține un teren intravilan estimat la 190 mii de lei și o casă cu suprafața de 105 m2, estimată la 1,2 mln de lei. În același an, el a cumpărat un autoturism de model Dacia Duster (an. fab. 2015) în valoare aproximativă de 147 609 lei.

Sergiu Russu

Sergiu Russu și-a început cariera în 2009, în calitate de procuror adjunct în cadrul Procuraturii Dubăsari. Devin procuror al raionului Dubăsari în marie 2015. O lună mai târziu este avansat în funcția de procuror șef în cadrul Procuraturii raionului Dubăsari. În data de 19 iulie 2017, CSP îl propune în funcția de procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. Pe 31 Iulie 2017 este numit în funcția de procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Pentru anul 2020, a declarat un venit obținut la locul de muncă de bază 374 020 lei, venit obținut din activități didactice – 177 723 lei, 4 800 USD. Venit obținut din depuneri la instituțiile financiare – dobânda 125 lei. Din alte surse legale a obținut 28 932 lei.

Deține upartament cu suprafața de 105,9 m.p. în valoare de 675 000 Lei, dobîndit în anul 2018 și două mașini: o Toyota CHR (an. fab. 2016) în valoare de 270 000 Lei, procurată în anul 2020 și o Toyota Prius (an. fab. 2010) în valoare de 178 000 Lei, procurată în anul 2016.

Vladislav Bobrov

Pe 4 august 2009 este numit în funcția de procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale. Pe 18 iulie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

În 2020 a obținut venituri salariale în mărime de circa 315 mii de lei și 37 mii de euro din vânzarea unor bunuri. Soția sa a obținut venituri salariale în mărime de 37 mii de lei, iar din alte surse legale – 14 200 Euro, 9 800 lei și 3 600 RON.

Bobrov a declarat două apartamente – de 87m2 (în valoare de 519 mii de lei) și de 88,8 m2 (în valoare de 415 mii de lei) și un garaj în valoare de 5,5 mii de euro. De asemenea, deține trei mașini – Mercedes (an. fab. 2000) în valoare de 8 000 Euro, procurat în anul 2008, un autoturism de model Volkswagen Passat (an. fab. 2016) în valoare de 16 000 Euro, procurat în anul 2016 și un autoturism de model Hyundai (an. fab. 2017) în posesie din anul 2017. De asemenea, a declarat o datorie în sumă de 415 915 RON, contractată în anul 2015, scadentă în anul 2020.

***

Pe 15 octombrie, procurorul general suspendat din funcție Alexandr Stoianoglo a declarat, în sala de judecată, că sistemul Procuraturii este părăsit de procurori adevărați.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

csp, PCCOCS, procuratura anticorupție, top

Știri similare

Alegeri 2025

Guțul, după ce Șor a anunțat că va fi prima pe lista „Victoriei” la parlamentare: „M-a bucurat decizia”

Justiție

Evghenia Guțul rămâne în arest la domiciliu. Decizia instanței

Politică

Ceban lansează noi acuzații, după ce a fost interzis în România: „Nicușor Dan i-a întors datoria Maiei Sandu”. Reacția Președinției

Doina Buruiană
| 10 iulie, 2025
16:38

Primarul capitalei, Ion Ceban consideră că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

„Am văzut azi zâmbetele celor din PAS referitor la situația creată. Acest lucru denotă o simplă situație – este o înțelegere între prima persoană de aici – președintele țării – și președintele României. De ce se întâmplă? Pentru că cineva are de întors datoriile, mă refer la administrația de peste Prut, pentru susținerea și suportul în campania electorală de către PAS, și nemijlocit Maia Sandu, o susținere ilegală. Este o relație personală, pentru că am vorbit cu mulți ambasadori ai statelor din UE care au rămas nedumeriți de situație și nu prea înțeleg ce se întâmplă”, a declarat Ceban într-o intervenție video pe rețelele sociale.

Referitor la acuzațiile că ar fi avut întâlniri cu anumite persoane în contextul campaniei electorale din România, primarul a respins aceste afirmații.

„Vreau să vă asigur că toate declarațiile apărute în spațiul public despre faptul că m-aș fi întâlnit cu cineva în preajma campaniei electorale sau în campanie, după campania electorală din România, nu corespund adevărului”, a precizat el.

În privința motivelor oficiale invocate de autoritățile române, care susțin că interdicția a fost impusă din „motive de securitate”, Ion Ceban a afirmat că este „mirat”.

„Sunt mirat că aș putea, în calitate de persoană, chiar și fiind primar al Chișinăului, să prezint un pericol pentru o țară atât de mare ca România, ca să nu mai spun de statele Uniunii Europene. Eu cred că este o aberație”, a mai spus Ceban.

Solicitat de NewsMaker, consilierul șefei statului, Igor Zaharov, a respins acuzațiile lui Ceban, catalogându-le drept „nefondate”.

„Respingem cu fermitate acuzațiile nefondate lansate de respectivul politician”, a subliniat Zaharov.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.