Cum a devenit Moldova o casă comună pentru diferite popoare
Partea întâi. Târgul evreiesc
Acum o sută și ceva de ani, o jumătate din populația Chișinăului o constituiau evreii. Ei erau la fel de mulți și în alte localități ale Basarabiei. Istoricii presupun că pe teritoriul Moldovei de azi, evreii au apărut la începutul erei noastre. Și se știe cu exactitate că în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, aici existau deja comunități evreiești. Fabricanți, comercianți, prăvăliași, negustori, cămătari, muzicieni, scriitori – contribuția evreilor în economia și cultura ținutului este incomensurabilă. Istoria multiseculară a evreilor conține foarte multe pagini tragice.
Prin acest articol, NM lansează un nou proiect special – despre apariția și viața reprezentanților diferite naționalități pe teritoriul Moldovei moderne, contribuția lor în istoria țării și rolul pe care îl au și în prezent în viața acesteia.
Când au apărut evreii pe teritoriul Moldovei
Istoricii moldoveni nu oferă un răspuns concret, când au apărut evreii în regiunea carpato-nistreană sau pe teritoriul Moldovei moderne. Victor Damian, doctor în istorie, colaborator științific superior al Institutului Patrimoniului Cultural, susține că orientativ, evreii trăiau în Dacia încă în perioada secolul I î.e.n. - secolul I e.n.
„Aici puteau să se afle negustori evrei din Iudeea care practicau comerțul sau cei care le reprezentau interesele. Noi putem fi siguri că în sec. XV, când localitățile din sudul Basarabiei, de lângă Marea Neagră, au intrat în componența Cnezatului Moldovenesc, acolo existau deja comunități evreiești", menționează Damian.
Etapele istorice ale vieții evreilor pe teritoriul Basarabiei și Moldovei
Epoca antică
De la începutul erei noastre până la căderea Imperiului Roman (sec. V)

Necropolele din Tyr. Așezările din perioada lui Decebal, la daci, cimitirele legionarilor romani
Evul mediu
De la căderea Imperiului Roman până la întemeierea Cnezatului Moldovenesc

Hazarii, slavii, coloniile genoveze, informațiile călătorilor
De la crearea Cnezatului Moldovenesc până la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus
Sec. XIV-XIX

Chrysobull din sec. XIV, Ștefan cel Mare, exilarea evreilor de către Petru Șchiopul, pogromurile organizate de Bogdan și Timofei Hmelnițki
Basarabia în componența Imperiului Rus
Anii 1812-1918

Basarabia în regiunea de colonizare, coloniile agricole evreiești, târgul basarabean, recensămintele din sec. XIX, pogromurile din anii 1903 și 1905
Basarabia în componența Regatului Român și RASSM în componența Ucrainei
Anii 1918-1940

Organizațiile evreiești, legile antisemite din anii 1930
Perioada sovietică
Anii 1940-1991

Deportările din anii 1940 și 1948, viața virtuală a comunității, renașterea comunității
Tragedia Holocaustului
Anii 1941-1944

Deportările în Transnistria, omorurile în masă
Perioada modernă
Începând cu anul 1991

Restaurarea vieții comunității
Acest luccru este confirmat de surse documentare. Potrivit Irinei Șihova, colaborator științific superior al AȘM, în anii de domnie a lui Alexandru cel Bun (anii 1400-1432), evreii au obținut anumite înlesniri pentru dreptul de a locui pe tot teritoriul Cnezatului Moldovenesc: „Înlesnirile pentru evrei s-au păstrat și în anii de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) care, potrivit istoricului român Nicolae Iorga, avea un medic evreu, pe care i l-a trimis hanul Crimeii Geray, și evreu logofăt Isaac ben Benjamin Shor – consilier de stat de rang înalt și păstrător al sigilei de stat".

Irina Șihova
colaborator științific superior al Academiei de Științe a Moldovei
Epoca medievală (din sec. V e.n. până la formarea Cnezatului Moldovenesc)
În Caganatul hazar din sec. VII e.n., iudaismul devine principala religie
Printre nomazii care traversau teritoriul viitoarei Moldove erau hazarii. Pe malurile Nistrului se află posturile de grăniceri ale triburilor hazare.
Cronicile din evului mediu timpuriu ale călătorilor arabi din sec. IX și X
În cronicile călătorilor arabi, care traversau teritoriile de lângă Nistru, Prut și Dunăre, printre popoarele care locuiau aici, sunt menționați evreii.
Negustorii din Salonic
Un evreu din Salonic, care a vizitat regiunea din sudul Transnistriei, povestește despre târgurile evreiești. Locuitorii vorbesc despre limba slavă. Probabil, este vorba despre limba slavă-evreiască КНААНИТ (QNA`ANITH).
Coloniile genoveze și posturile comerciale
În ținut există colonii genoveze și posturi comerciale. În locul orașului Belgorod-Dnestrovsk de astăzi (fostul Tyr) era Monte Castro, în locul orașului moldovenesc Soroca – Olhionia, în locul Chiliei – Licostoma. Printre locuitorii acestor orășele este menționată comunitatea evreiască.
Statele vecine ale ținutului
În sec. X e.n., pe pământurile Rusiei Kievene, Ungariei și Crimeii locuiau evrei și ei aveau propriile comunități. Căile comerciale traversau teritoriul viitorului Cnezat Moldovenesc. O parte a negustorilor și meșteșugarilor puteau să se stabilească pe teritoriile de lângă Nistru, Dunăre și Prut.
La momentul întemeierii Cnezatului Moldovenesc, comunitatea evreiască exista deja pe acest teritoriu
Epoca medievală (din sec. V e.n. până la formarea Cnezatului Moldovenesc)
În Caganatul hazar din sec. VII e.n., iudaismul devine principala religie
Printre nomazii care traversau teritoriul viitoarei Moldove erau hazarii. Pe malurile Nistrului se află posturile de grăniceri ale triburilor hazare.
Cronicile din evului mediu timpuriu ale călătorilor arabi din sec. IX și X
În cronicile călătorilor arabi, care traversau teritoriile de lângă Nistru, Prut și Dunăre, printre popoarele care locuiau aici, sunt menționați evreii.
Negustorii din Salonic
Un evreu din Salonic, care a vizitat regiunea din sudul Transnistriei, povestește despre târgurile evreiești. Locuitorii vorbesc despre limba slavă. Probabil, este vorba despre limba slavă-evreiască КНААНИТ (QNA`ANITH).
Coloniile genoveze și posturile comerciale
În ținut există colonii genoveze și posturi comerciale. În locul orașului Belgorod-Dnestrovsk de astăzi (fostul Tyr) era Monte Castro, în locul orașului moldovenesc Soroca – Olhionia, în locul Chiliei – Licostoma. Printre locuitorii acestor orășele este menționată comunitatea evreiască.
Statele vecine ale ținutului
În sec. X e.n., pe pământurile Rusiei Kievene, Ungariei și Crimeii locuiau evrei și ei aveau propriile comunități. Căile comerciale traversau teritoriul viitorului Cnezat Moldovenesc. O parte a negustorilor și meșteșugarilor puteau să se stabilească pe teritoriile de lângă Nistru, Dunăre și Prut.
La momentul întemeierii Cnezatului Moldovenesc, comunitatea evreiască exista deja pe acest teritoriu
La începutul sec. XVI, a început strămutarea în masă pe teritoriul Moldovei a evreilor așkenazi, originari din Germania, Polonia și Lituania, a relatat Irina Șihova.
„Însă fluxul principal de evrei s-a îndreptat spre Moldova în anii 70 ai sec. XVIII, după împărțirea Poloniei între Rusia, Prusia și Austria", a menționat istoricul.
Dimitrie Cantemir menționează în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", de la începutul sec. XVIII, despre evreii care locuiau aici. Iar în „Statutul frăției funerare evreiești din târgul Chișinău" din anul 1777, găsim noțiunea caracteristică pentru evrei – târg (localitate de tip semi-orășenesc în Europa de Est). Noțiunea „târg" reflecta modul de viață al evreilor, particularitățile religioase și culturale, autonomia spirituală și socială a comunității.
Dimitrie Cantemir menționează în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor", de la începutul sec. XVIII, despre evreii care locuiau aici. Iar în „Statutul frăției funerare evreiești din târgul Chișinău" din anul 1777, găsim noțiunea caracteristică pentru evrei – târg (localitate de tip semi-orășenesc în Europa de Est). Noțiunea „târg" reflecta modul de viață al evreilor, particularitățile religioase și culturale, autonomia spirituală și socială a comunității.
În anul 1791, Ecaterina II (anii de domnie – 1762-1796) a semnat un decret privind regiunea de colonizare a evreilor, care determina un teritoriu în afara căruia le era interzis să se stabilească. „Regiunea de colonizare, care a fost legitimată formal, prin decrete speciale, în anii 1804 și 1835, includea teritorii lituaniene, belaruse și ucrainene. Mai târziu, și Basarabia a fost inclusă în regiunea de colonizare. În pofida facilităților de care dispuneau, legile Imperiului Rus limitau activitatea evreilor comercianți și întreprinzători, pentru a preveni concurența lor cu alți supuși ai Imperiului Rus", a menționat istoricul Victor Damian.

Cu toate acestea, „datorită anumitor înlesniri oferite noilor imigranți în Basarabia, la începutul sec. XIX, aici a venit un nou val de migranți evrei", a adăugat Irina Șihova.
De la întemeierea Cnezatului Moldovenesc până la intrarea Basarabiei în componența Imperiului Rus
Prima mențiune documentară despre evrei
Domnitorii Moldovei Roman I (1391-1394) și Alexandru cel Bun (1401-1433) au oferit evreilor dreptul de a se stabili în toate regiunile Moldovei și unele privilegii comunități iudeice (chrysobull).
Epoca lui Ștefan cel Mare
Pe lângă Ștefan cel Mare erau evrei care ocupau funcții de medic, intendent, bodygard. Comunitatea evreiască a obținut înlesniri pentru comercializarea animalelor. Începutul imigrației din Polonia.
Izgonirea evreilor din Moldova
Domnitorul Moldovei Petru Șchiopul i-a izgonit pe evrei din Moldova. Izgonirea a durat 30 de ani (1579-1612).
Campaniile lui Bogdan și Timofei Hmelnițki
În sec. XVII, cazacii lui Hmelnițki apar pe teritoriul Moldovei. În unele orașe au loc măceluri. O parte a evreilor părăsește Moldova. Mulți evrei devin adepți ai pretinșilor Mesia Sabbatai Zevi și Frank. Apar primele comunități hasidice. În toate orășelele și târgurile Moldovei există comunități evreiești.
Primele cetăți rusești de pe malurile Nistrului
La sfârșitul sec. XVIII, Imperiul Rus construiește cetăți de frontieră pe malul Nistrului: Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol. Printre primii coloniști ai acestora sunt și evreii, ei formând o comunitate.
Primele date ale recensământului. Primul masacru din Chișinău
Conform datelor recensământului din anul 1803, în Moldova locuiau 4 mii de evrei – plătitori de impozite. În timpul războaielor ruso-turce de la începutul sec. XIX, Chișinăul a fost incendiat de două ori. Ostașii ruși și voluntarii români au organizat masacrul evreilor.
De la întemeierea Cnezatului Moldovenesc până la intrarea Basarabiei în componența Imperiului Rus
Prima mențiune documentară despre evrei
Domnitorii Moldovei Roman I (1391-1394) și Alexandru cel Bun (1401-1433) au oferit evreilor dreptul de a se stabili în toate regiunile Moldovei și unele privilegii comunități iudeice (chrysobull).
Epoca lui Ștefan cel Mare
Pe lângă Ștefan cel Mare erau evrei care ocupau funcții de medic, intendent, bodygard. Comunitatea evreiască a obținut înlesniri pentru comercializarea animalelor. Începutul imigrației din Polonia.
Izgonirea evreilor din Moldova
Domnitorul Moldovei Petru Șchiopul i-a izgonit pe evrei din Moldova. Izgonirea a durat 30 de ani (1579-1612).
Campaniile lui Bogdan și Timofei Hmelnițki
În sec. XVII, cazacii lui Hmelnițki apar pe teritoriul Moldovei. În unele orașe au loc măceluri. O parte a evreilor părăsește Moldova. Mulți evrei devin adepți ai pretinșilor Mesia Sabbatai Zevi și Frank. Apar primele comunități hasidice. În toate orășelele și târgurile Moldovei există comunități evreiești.
Primele cetăți rusești de pe malurile Nistrului
La sfârșitul sec. XVIII, Imperiul Rus construiește cetăți de frontieră pe malul Nistrului: Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol. Printre primii coloniști ai acestora sunt și evreii, ei formând o comunitate.
Primele date ale recensământului. Primul masacru din Chișinău
Conform datelor recensământului din anul 1803, în Moldova locuiau 4 mii de evrei – plătitori de impozite. În timpul războaielor ruso-turce de la începutul sec. XIX, Chișinăul a fost incendiat de două ori. Ostașii ruși și voluntarii români au organizat masacrul evreilor.
Evreii din Basarabia
Basarabia nou formată la începutul sec. XIX a fost o regiune cu puțini locuitori, populația ei constituind aproximativ 256 de mii de persoane, dintre care evreii constituiau aproximativ 12%.

Deși aveau drepturi limitate, evreii încep să aibă un rol semnificativ în dezvoltarea economiei ținutului. În Chișinău, la sfârșitul sec. XIX, evreilor le aparțineau 29 din 38 de uzine și fabrici, șase mori cu aburi, cinci fabrici și depozite de tutun, patru tipografii. Evreii au fost primii care au început să se ocupe de perfecționarea procesului de uscare a prunelor și au deschis piețe în acest scop. Ei exportau păsări, ouă, pene, puf și alte produse agricole. În acea perioadă, evreii cultivau 90 la sută din tutunul din Basarabia.

Majoritatea evreilor localnici însă, inclusiv cei din Chișinău, se ocupau cu comerțul și transportul, erau hamali, lucrători sezonieri pe plantațiile de viță de vie.

Serghei Urusov

„Numărul tăblițelor evreiești de pe străzile orașelor basarabene îl uimesc pe observator. Chiar și casele de pe străzile secundare și îndepărtate sunt trasnformate în prăvălii, dughene și ateliere ale ceasornicarilor, cizmarilor, lăcătușilor, spoitorilor, croitorilor, tâmplarilor ș.a.", scria cneazul Serghei Urusov în „Scrierile guvernatorului".

Guvernatorul Basarabiei descrie detaliat pepiniera evreiască „Ecoul" din județul Soroca, prezentând-o ca model de gospodărie. Pepiniera era adminsitrată de „agronomul învățat" Iacob Etingher.
Etapele istorice ale vieții evreilor pe teritoriul Basarabiei și Moldovei
Anii 1812-1835
În anul 1812, Basarabia intră în componența Imperiului Rus. În anul 1818, devine parte a regiunii de colonizare. Începe mutarea evreilor în Basarabia din alte regiuni ale Rusiei și ale țărilor din Europa.
În anul 1835, în Basarabia, încep să fie înființate colonii agricole evreiești
Din 1835 până în 1853, au fost create 18 colonii de acest gen.

Județul Soroca – 9 colonii evreiești
Județul Orhei – 3 colonii
Județul Iași (Bălți) – 2 colonii
Județul Chișinău – 2 colonii
Județul Hotin – 1 colonie
Județul Bender – 1 colonie

Aproximativ 16 la sută din populația evreiască a țării le constituie evreii agricultori. În colonii începe să se dezvolte industria tutunului, vinului, sunt cultivate soiuri franceze noi de struguri, sunt deschise școli evreiești.
Anii 1853-1902
În anul 1866, evreilor le-a fost interzis să achiziționeze terenuri. În 1882, evreilor le-a fost interzis să arendeze terenuri și să trăiască în localitățile rurale.

După moartea lui Alexandr II, în Imperiul Rus au loc pogromuri. În Basarabia, pogromuri nu au fost.

În Basarabia evreii locuiesc în 200 de târguri și orașe.

Evreii din Basarabia pleacă în America, America Latină, Europa. Primii emigranții din Palestina.

Anul 1903
Pogromul evreiesc din Chișinău. Zeci de morți și sute de răniți. Evreii din toată lumea sunt consternați.
Anii 1905-1918
Pogromurile din anul 1905 afectează Basarabia. Sunt zeci de pogromuri, inclusiv în Chișinău. Crește numărul emigranților. Comunitățile evreiești înființează detașamente de autoapărare. În anul 1917, Imperiul Rus moare. Basarabia intră în componența României. Pe teritoriul de peste Nistru se formează Republica Autonomă Moldovenească în componența Ucrainei.
La fel, datorită capacităților organizatorice și comerciale ale evreilor, economia Basarabiei se dezvolta atunci deosebit de rapid. Însă este de neprețuit și contribuția evreilor în dezvoltarea științei și a culturii, și nu doar în acest ținut.
Anton Rubinstein
Unul dintre marii pianiști ai lumii, compozitorul Anton Rubinstein – profesorul lui Piotr Ciaikovski, s-a născut în raionul Râbnița. El a întemeiat primul Conservator din Rusia, iar creația sa a intrat în istoria muzicii ruse, europene și mondiale.
Mihail Gershenzon
Mihail Gershenzon s-a născut la Chișinău, în anul 1869. La hotarul dintre secolele XIX-XX, devine „liderul minților" poeților din Epoca de Argint. Istoric al culturii, publicist, traducător și pușkinist, Gershenzon a scris într-unul din articolele sale dedicate marelui poet rus: „În tinerețe, bunicul meu, care a trăit toată viața în Chișinău, îmi povestea despre Pușkin, pe care l-a văzut pe când era un copil de 12-13 ani, în grădina publică, în timpul plimbărilor, alergând în pantaloni în carouri și cu baston".
Meir Dizengoff
Este originar din Basarabia, din târgul Echimăuți. În anul 1911, Meir Dizengoff a fost ales primul primar al primului oraș evreiesc din Palestina – Tel Aviv.

Denis Roșca

Denis Roșca este autorul „Cărții de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova", în care sunt adunate biografiile a 1800 de personalități care au adus faimă țării. Printre acestea sunt și numeroși evrei. Istoriile multora dintre ei vor fi incluse în cea de-a doua parte a cărții cu același titlu, care este în curs de editare. Potrivit afirmațiilor lui Denis Roșca, peste 1000 de evrei din Moldova au contribuit la dezvoltarea științei și culturii la nivel local și mondial.
Cinematografie
Lewis Milestone
(Label Milstein)
Regizorul american de cinema, clasicul cinematografiei americane, este laureat al două premii „Oscar". Este originar din Chișinău. A emigrat din Basarabia în anul 1912. A fost producător al lui Marlon Brando.
I.A.L. Diamond
(Itzec Domnici)
Scenarist american, este originar din Ungheni. Este foarte cunoscut mai ales pentru scenariul filmului „Some Like It Hot". A fost nominalizat pentru premiul „Oscar" de patru ori și l-a obținut în anul 1960.
Frații Epstein
Julius și Philip Epstein, al căror bunic s-a născut la Chișinău, au obținut „Oscar"-ul pentru scenariul filmului „Casablanca". Institutul American pentru Cinematografie a declarat acest film ca fiind cea mai bună melodramă a SUA din toate timpurile. Curios este faptul că frații Epstein au finalizat scrierea scenariului cu trei zile înainte de începutul filmărilor, pe care regizorul le-a demarat în anul 1942.
Știință
Nathaniel Kleitman
Neurofiziolog american. S-a născut la Chișinău. Este considerat „părinte al studierii somnului" («The Father of Sleep Research»). În anul 1953, împreună cu doctorandul său Eugene Aserinsky, a descris pentru prima oară faza somnului rapid (REM) și legătura acesteia cu visele. Acesta a fost un imbold pentru dezvoltarea somnologiei și oneirologiei.
Saul Perlmutter
Astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 2011 (în colaborare cu Brian Schmidt și Adam Riess) „pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate". În baza descoperirilor lor, care demonstrează accelerarea expansiunii, s-a constatat că în Univers există o energie necunoscută până acum, care a fost numită „energia neagră". Bunicul lui Saul Perlmutter a fost originar din Florești și a emigrat în Canada în anul 1919.
Politică
Avigdor Lieberman
Ministru al apărării Israelului din anul 2016, liderul partidului politic „Casa Noastră – Israel". Anterior, a fost ministru al afacerilor externe în două componențe ale guvernului Israelului, deputat în knesset.
Victoria Nuland
Diplomat și politician american, reprezentant oficial al Departamentului de Stat al SUA în anii 2011-2013, iar mai târziu – consilier al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia. Bunicul său a venit în America pe când era un tânăr de 18 ani, din orășelul basarabean Novoselița.
Denis Roșca: „După pogromul din Chișinău, s-a început migrația în masă a evreilor din Basarabia. Dacă aceste creiere și aceste talente ar fi rămas aici, cred că situația din Moldova ar fi fost mult mai bună. Oricât de tare ar suna, evreii noștri au înființat Hollywood-ul, administrând Paramount Pictures. Acest lucru ar fi putut să fie făcut și aici, dacă ar fi fost condițiile necesare. Același lucru se referă și la alte domenii în care evreii originari din Moldova au obținut succese. În opinia mea, este important să fie stopat „exodul de creiere" din țară".
Educația și religia
Cea mai importantă investiție a evreilor a fost întotdeauna educația, iar esența acesteia – iudaismul și libertatea religioasă. Până în anul 1940, în Basarabia, erau 366 de sinagogi.

Una dintre cele mai cunoscute este sinagoga hasidică din Rașcov, pe malul stâng al Nistrului. A fost construită în sec. XVIII și în ea a propovăduit rabinul Iacob Yosef, autorul primei cărți hasidice, cel mai apropiat ucenic al lui Beshta (Baal Shem Tov), întemeietorul curentului hasidic în iudaism. La începutul anilor 1930, în timpul campaniei antireligioase, bolțile sinagogii au fost distruse. Ea nu a fost restaurată nici până în prezent. Beshta propovăduia „că fiecare om trăiește într-o oglindă, în care alți oameni sunt propria sa reflecție, doar că în diferite proiecții: minciunos, hoț, lingușitor sau bun la inimă". Astăzi, prin spărturile din sălile și camerele sinagogii din Rașcov se vede cerul, iarba și Nistrul. Restaurarea sinagogii este astăzi una dintre problemele principale ale comunității evreiești din Moldova.
„În Chișinău, până la cel de-al doilea război mondial, erau aproximativ 70 de sinagogi și case de rugăciuni. Astăzi, în oraș trăiesc aproximativ 10 mii de evrei. Există o tradiție conform căreia 500, maximum 1000 de persoane constituie o sinagogă. Reieșind din aceasta, în Chișinău trebuie să fie cel puțin 10 sinagogi, dar în realitate sunt doar trei. În plus, noi am început să restaurăm sinagoga Țirelson", a menționat Alexandr Bilinkis, președintele Comunității evreiești din Moldova. El a precizat că această comunitate a cumpărat de la stat ruinele sinagogii pe care intenționează s-o restaureze și să aducă în ea o nouă viață. În acest scop, au fost donați bani de către oameni de afaceri din cadrul comunității evreiești și acum toți așteaptă decizia primăriei.

„Un alt proiect important este Muzeul istoriei evreilor, care va fi deschis la Chișinău. El va oferi o imagine completă a istoriei evreilor din Moldova și va deveni o platformă demonstrativă nu numai pentru a studia trecutul, dar și pentru a contrunta trecutul și prezentul", a spus Bilinkis.

În prezent, în Chișinău, funcționează trei sinagogi, două școli evreiești, o grădiniță, Centrul Cultural Evreiesc KEDEM în care s-a deschis o expoziție a patrimoniului evreiesc din Moldova. Pe actualul loc al KEDEM, cândva, era sinagoga Lemnarium. Până în anul 1913, până a fi construită sinagoga corală (acum, în clădirea acesteia se află Teatrul „A. Cehov"), ea era cea mai mare din Chișinău.

Alexandr Bilinkis
președintele Comunității evreiești din Moldova
Alexandr Bilinkis: „Din punctul meu de vedere, problema privind respectarea drepturilor minorităților etnice din Moldova este înghețată la un anumit nivel, însă este mereu actuală. În societate, mereu apar întrebări despre drepturile găgăuzilor, romilor, rușilor, evreilor. În permanență sunt abordate subiecte privind unirea cu România, statutul Transnistriei. Și, de regulă, toate aceste discuții au o tentă națională. Eu cred că dacă autoritățile doresc ca statul moldovenesc să fie cu adevărat pașnic, multietnic, cu drepturi egale, aceste probleme necesită o studiere aprofundată.

Antisemitismul nu este o boală nouă în lumea noastră. Însă estimând situația din Moldova, pot afirma: Comunitatea Evreiască se simte în siguranță. Cred că în Moldova nu există antisemitism de stat sau agresiv. Un număr foarte mare de etnii, care populează Moldova, au creat o anumită tradiție de coexistență. Din punctul meu de vedere, poporul moldovenesc este tolerant.

Însă este important să ne gândim nu doar la ceea ce este, ci și încotro mergem și unde vom fi peste 15-20 de ani. În Moldova, se modifică componența națională, noi constatăm procese ale migrației la nivel european și creșterea bruscă a numărului de migranți din Orientul Apropiat. Ei aduc cu sine anumite stereotipuri și idei preconcepute despre alte națiuni și confesiuni. Această situație, în opinia mea, trebuie să fie ținută sub control. Pe de altă parte, există istoria tragică a Holocaustului și a pogromurilor. De aceea este important să ne concentrăm asupra învățământului, care educă o societate sănătoasă".
Ce trebuie să știm despre evrei?
Un popor ales de Dumnezeu
Ideea despre „ales de Dumnezeu" a poporului evreu este una dintre cele mai principale în iudaism. Pentru prima dată, despre aceasta se menționează în Tora (Pentaleuh de Moise), iar după aceasta, ideea este dezvoltată în cărțile ulterioare ale Tanah. Se presupune că acest statut înseamnă și binecuvântare, și responsabilitate.
Ziua începe seara
Pentru evrei, ziua începe odată cu asfințitul soarelui. Fiecare dată începe cu ajunul altei zile. Tora începe cu cuvintele „și a fost seară, și a fost dimineață – ziua este una", făcând astfel totalurile primei zile ale Facerii Lumii.
Pur și impur
Legea evreiască prezintă o mulțime de restricții alimentare și modalitatea de preparare a bucatelor. Mâncarea gătită în conformitate cu aceste reguli se numește cușer, adică „pur" sau „garantat a fi conform regulilor". De exemplu, prepararea unei azime pure nu trebuie să dureze mai mult de 18 minute. De altfel, aluatul se va înăcri și azima va fi impură.
Reîncarnarea
În Tora sunt interdicții privind consumul de carne. Carnea pură este consumată în mâncare doar dacă animalul a fost sacrificat fără ca acesta să fi simțit durere, printr-o modalitate condiționată de Tora. În Tora se mai menționează că evreii nu au dreptul să folosească în mâncare sângele animalelor. În unele curente ale misticii evreiești medievale, era promovată teoria metempsihozei (reîncarnare), potrivit căreia în sânge trăiește sufletul.
Copilul va fi considerat evreu doar dacă mama sa este evreică
Tora interzice evreilor căsătoriile mixte. Pentru păstrarea iudaismului într-o formă pură, este interzis să fie recunoscuți evrei cei a căror mamă nu a fost evreică. O versiune alternativă spune că recunoașterea copilului ca fiind evreu pe linie maternă garantează originea sa iudeică. Pentru că niciun bărbat nu are siguranța deplină a paternității față de copilul său, chiar și cel născut în căsătorie.
Text: Ecaterina Cojuhari
Prezentare: Tatiana Bulgac
Elaborarea schemelor: Evghenii Brik
Video: Serghei Roșca
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: