Imagine simbol / Tudor Mardei | NewsMaker

Cum sunt planificate să se schimbe salariile profesorilor din Moldova: ce arată simulările ministrului Educației

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat simulări ale salariilor din sistemul educațional, în contextul modificărilor planificate la Legea salarizării, aflate în consultări publice. Potrivit oficialului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările se bazează pe un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

Perciun a prezentat simulări ale salariilor lunare brute, în baza valorii de referință utilizate pentru stabilirea remunerației, care este prognozată la 4 200 de lei pentru septembrie 2026, față de 2 500 de lei în prezent. Potrivit ministrului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările au la bază un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

  • Director liceu categoria I: de la 18.268 lei la 21.924 lei, +3.657 lei;
  • Profesor/educator/învățător fără grad: de la 10.780 lei la 12.335 lei, +1.555 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad II: de la 13.180 lei la 15.008 lei, +1.828 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad I: de la 14.740 lei la 16.438 lei, +1.698 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad superior: de la 16.180 lei la 18.088 lei, +1.908 lei;
  • Antrenor școală sport grad II: de la 12.370 lei la 15.008 lei, +2.638 lei;
  • Dădacă și asistent al educatorului: de la 7.150 lei la 9.471 lei, +2.321 lei;
  • Bucătar-șef: de la 6.897 lei la 9.450 lei, +2.553 lei.

„Pentru învățământul general, în baza actuală din 2026 s-a utilizat valoarea de referință de 2.500 lei, suma fixă de 1.300 lei, sporul de performanță de 10%, sporul specific de 10% pentru funcțiile vizate și gradul didactic, acolo unde este cazul. Din septembrie 2026, simularea folosește valoarea de referință de 4.200 lei. Suma fixă de 1.300 lei nu mai apare separat, fiind absorbită în noua grilă. Pentru cadrele didactice se păstrează sporul specific de 10%, iar gradele didactice cresc: gradul II de la 1.500 la 1.800 lei, gradul I de la 2.800 la 3.100 lei, gradul superior de la 4.000 la 4.600 lei”, a comunicat ministrul.

În ceea ce privește învățământul superior, Perciun a declarat că simulările, în varianta actuală pentru 2026, au la bază o valoare de referință de 2.500 de lei, o sumă fixă de 1.300 de lei, sporul de performanță de 10% și sporul pentru titlul de doctor. Pentru instituțiile cu autogestiune financiară, sporul pentru titlul de doctor este de 4.000 de lei, iar pentru cele finanțate de la bugetul de stat – de 600 de lei. Potrivit ministrului, din septembrie 2026 se va aplica o valoare de referință de 4.200 de lei, fără sumă fixă separată. Sporul pentru titlul de doctor va fi de 4.000 de lei în autogestiune și de 1.500 de lei în instituțiile bugetare.

  • Profesor universitar, autogestiune: de la 20.358 lei la 21.346 lei, +989 lei.
  • Conferențiar universitar, autogestiune: de la 19.450 lei la 20.506 lei, +1.056 lei.
  • Lector universitar, autogestiune: de la 18.103 lei la 19.666 lei, +1.564 lei.
  • Profesor universitar, buget de stat: de la 16.618 lei la 18.846 lei, +2.229 lei.
  • Conferențiar universitar, buget de stat: de la 15.710 lei la 18.006 lei, +2.296 lei.
  • Lector universitar, buget de stat: de la 14.363 lei la 17.166 lei, +2.804 lei.

Potrivit lui Perciun, la creșterile calculate mai poate fi adăugat sporul de performanță nou, de până la 15%. „Acesta este mai mare decât mecanismul anterior, dar va fi acordat pentru mai puține persoane, în funcție de calificativul obținut și de fondul disponibil la nivelul instituției”, a conchis oficialul.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei, invitați la Președinție. Gaidarji: „Începem dialogul”

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au fost invitați la discuții la Președinție. Întrevederea ar urma să aibă loc astăzi, 20 iulie. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de președintele APG, Valentin Gaidarji. Potrivit acestuia, principalul subiect al discuțiilor va fi organizarea alegerilor din autonomia găgăuză.

„Anterior, am făcut apel la dialog, iată începem dialogul între Chișinău și Comrat. Subiectul principal – alegerile în Găgăuzia”, a declarat Gaidarji pentru NM.

Întrebat dacă la discuții ar urma să participe și alți oficiali de la Chișinău, pe lângă șefa statului, Gaidarji a declarat: „Nu, noi știm că doar președinta”.

Potrivit acestuia, la discuții va participa conducerea APG și toți deputații care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Gaidarji a precizat pentru NM că mizează pe un „dialog constructiv” cu șefa statului.

Deocamdată, Președinția nu a confirmat oficial întrevederea și nici nu a oferit detalii despre agenda discuțiilor sau participanții la reuniune. 

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: