Imagine simbol / Tudor Mardei | NewsMaker

Cum sunt planificate să se schimbe salariile profesorilor din Moldova: ce arată simulările ministrului Educației

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat simulări ale salariilor din sistemul educațional, în contextul modificărilor planificate la Legea salarizării, aflate în consultări publice. Potrivit oficialului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările se bazează pe un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

Perciun a prezentat simulări ale salariilor lunare brute, în baza valorii de referință utilizate pentru stabilirea remunerației, care este prognozată la 4 200 de lei pentru septembrie 2026, față de 2 500 de lei în prezent. Potrivit ministrului, calculul pentru fiecare persoană poate varia, deoarece simulările au la bază un anumit model de vechime în muncă, sporuri specifice și spor de performanță.

  • Director liceu categoria I: de la 18.268 lei la 21.924 lei, +3.657 lei;
  • Profesor/educator/învățător fără grad: de la 10.780 lei la 12.335 lei, +1.555 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad II: de la 13.180 lei la 15.008 lei, +1.828 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad I: de la 14.740 lei la 16.438 lei, +1.698 lei;
  • Profesor/educator/învățător grad superior: de la 16.180 lei la 18.088 lei, +1.908 lei;
  • Antrenor școală sport grad II: de la 12.370 lei la 15.008 lei, +2.638 lei;
  • Dădacă și asistent al educatorului: de la 7.150 lei la 9.471 lei, +2.321 lei;
  • Bucătar-șef: de la 6.897 lei la 9.450 lei, +2.553 lei.

„Pentru învățământul general, în baza actuală din 2026 s-a utilizat valoarea de referință de 2.500 lei, suma fixă de 1.300 lei, sporul de performanță de 10%, sporul specific de 10% pentru funcțiile vizate și gradul didactic, acolo unde este cazul. Din septembrie 2026, simularea folosește valoarea de referință de 4.200 lei. Suma fixă de 1.300 lei nu mai apare separat, fiind absorbită în noua grilă. Pentru cadrele didactice se păstrează sporul specific de 10%, iar gradele didactice cresc: gradul II de la 1.500 la 1.800 lei, gradul I de la 2.800 la 3.100 lei, gradul superior de la 4.000 la 4.600 lei”, a comunicat ministrul.

În ceea ce privește învățământul superior, Perciun a declarat că simulările, în varianta actuală pentru 2026, au la bază o valoare de referință de 2.500 de lei, o sumă fixă de 1.300 de lei, sporul de performanță de 10% și sporul pentru titlul de doctor. Pentru instituțiile cu autogestiune financiară, sporul pentru titlul de doctor este de 4.000 de lei, iar pentru cele finanțate de la bugetul de stat – de 600 de lei. Potrivit ministrului, din septembrie 2026 se va aplica o valoare de referință de 4.200 de lei, fără sumă fixă separată. Sporul pentru titlul de doctor va fi de 4.000 de lei în autogestiune și de 1.500 de lei în instituțiile bugetare.

  • Profesor universitar, autogestiune: de la 20.358 lei la 21.346 lei, +989 lei.
  • Conferențiar universitar, autogestiune: de la 19.450 lei la 20.506 lei, +1.056 lei.
  • Lector universitar, autogestiune: de la 18.103 lei la 19.666 lei, +1.564 lei.
  • Profesor universitar, buget de stat: de la 16.618 lei la 18.846 lei, +2.229 lei.
  • Conferențiar universitar, buget de stat: de la 15.710 lei la 18.006 lei, +2.296 lei.
  • Lector universitar, buget de stat: de la 14.363 lei la 17.166 lei, +2.804 lei.

Potrivit lui Perciun, la creșterile calculate mai poate fi adăugat sporul de performanță nou, de până la 15%. „Acesta este mai mare decât mecanismul anterior, dar va fi acordat pentru mai puține persoane, în funcție de calificativul obținut și de fondul disponibil la nivelul instituției”, a conchis oficialul.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: