După alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc pe 28 septembrie, am decis să verificăm cât de precise au fost sondajele sociologice publicate pe durata campaniei electorale. Pentru mai multă claritate, am ales următoarea abordare: am comparat datele sondajelor cu rezultatele reale – recalculându-le în mandate, pentru a vedea cum ar fi arătat parlamentul conform sondajelor și cifrelor reale. După publicarea materialului, unele dintre organizațiile menționate au contestat această abordare și și-au prezentat propriile argumente. Prin urmare, am decis să revenim asupra subiectului, să analizăm diferite metode și factori care influențează evaluarea acurateței sondajelor. Am discutat la această temă cu doctorul în științe sociologice Alexandr Makuhin.
Ce (nu) au prezis sondajele?
Așadar, în perioada campaniei electorale au apărut rezultatele a trei sondaje de opinie, a căror publicare a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală. Este vorba despre sondajul companiei sociologice iData, cercetarea efectuată la comanda comunității de experți WatchDog și „Barometrul opiniei publice” (BOM) al Institutului de Politici Publice. Ultimele două dintre cele enumerate au fost realizate de compania sociologică CBS Research.
În analiza anterioară am constatat că sociologii, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale, nu au reușit să anticipeze corect rezultatele votului. Am ales o metodă simplificată, dar mai clară: am ilustrat cum ar fi arătat Parlamentul dacă mandatele ar fi fost repartizate în funcție de rezultatele sondajelor. Astfel, s-a dovedit că, potrivit acestui calcul, sondajul realizat de WatchDog s-a abătut de la componența reală a legislativului, potrivit rezultatelor alegerilor, cu 32 de mandate, cel al companiei iData – cu 28 de mandate, iar BOM – cu 24 de mandate. Menționăm că niciunul dintre sondaje nu a anticipat accederea în Parlament a partidului „Democrația Acasă”, care în final a obținut șase mandate.
Totuși, după cum au explicat sociologii cu care a discutat NM, evaluarea acurateței sondajelor pe baza recalculării în mandate ale partidelor care au intrat în Parlament nu este corectă. Sociologul CBS Research, Vasile Cantarji, a precizat că distribuirea mandatelor depinde de o mulțime de factori — printre care numărul formațiunilor care depășesc pragul electoral și marja de eroare sociologică. O comparație mai relevantă, spune el, ar fi între rezultatele sondajelor exprimate în procente și rezultatele reale ale votului din țară, deși și în acest caz există rezerve.
Dacă analizăm sondajele din această perspectivă, atunci, de exemplu, cercetarea realizată de WatchDog redă ceva mai fidel rezultatele votului. Diferențe semnificative între datele modelate pe baza sondajului și rezultatele reale se observă doar în cazul PAS și al „Partidului Nostru”. Concret, modelul atribuia PAS un scor de 39,23%, în timp ce în țară formațiunea a obținut 44,13%. În cazul „Partidului Nostru”, sondajul estima 14,38%, însă rezultatul real în țară a fost de doar 6,35%. Pentru celelalte partide, abaterile se încadrează în marja de eroare sociologică.
Separat merită menționat cazul blocului „Alternativa”: deși abaterea de la rezultat (-2,54%) se încadrează în marja de eroare sociologică (±2,9%), sondajul WatchDog a oferit blocului un rezultat sub pragul de accedere în parlament pentru blocuri (7%), ceea ce reprezintă o abatere semnificativă. Se menționează, de asemenea, că sondajul WatchDog a fost singurul care a oferit „Alternativei” un rezultat sub pragul electoral.
Totodată, se poate observa că dintre toate sondajele, WatchDog a arătat cel mai exact creșterea ratingului partidului „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc, acordându-i 3,9%. Deși acest rezultat este, de asemenea, departe de cel final (5,72%), ținând cont de marja de eroare, el permite posibilitatea intrării în parlament. Alte sondaje au oferit partidului lui Costiuc rezultate mai mici.
În cazul sondajului realizat de iData, problema persistă. Autorii au estimat destul de corect rezultatele pentru „Partidul Nostru” și pentru blocul „Alternativa”, însă au greșit semnificativ în privința principalilor competitori. PAS a fost subestimat cu 10,5 puncte procentuale față de scorul obținut în realitate de partidul de guvernământ. Totodată, Blocul Electoral Patriotic era plasat pe primul loc în sondaj pentru votul din țară, deși la urne a obținut un rezultat mult mai mic. O astfel de identificare eronată a liderului cursei electorale constituie o abatere gravă.
„Barometrul Opiniei Publice” a oferit, și de această dată, rezultatele cele mai apropiate de realitate. Este important de menționat că autorii sondajului au prezentat doar datele brute ale cercetării, fără a recalcula răspunsurile celor indeciși și fără a aplica modele de prognoză pentru redistribuirea voturilor acestora.
Sociologii susțin că procentul neobișnuit de mare al acestor respondenți sporește incertitudinea prognozei. Totuși, luând în considerare acest aspect, am realizat independent recalcularea pentru a putea compara rezultatele sondajului cu cele reale. În acest caz, doar pentru PAS și Blocul „Patriotic” diferențele depășesc marja de eroare sociologică.
Ce mai trebuie luat în considerare?
Sociologii intervievați de NewsMaker susțin că comparația între sondaje are, în general, un caracter aproximativ. Pe lângă factorii deja menționați – cum ar fi procentul ridicat al respondenților indeciși, dificultatea redistribuirii acestora, pragul electoral, formula complexă de repartizare a mandatelor și marja de eroare – este esențial să fie analizate și metodologia de cercetare, precum și perioada desfășurării sondajului.
Comportamentul și preferințele alegătorilor se modifică în funcție de etapa campaniei electorale. Prin urmare, un sondaj realizat în august nu poate fi comparat în mod corect cu unul efectuat în septembrie, întrucât fiecare reflectă o „imagine sociologică” a momentului respectiv, fără a surprinde dinamica modificării intențiilor de vot sau reacțiile alegătorilor la evenimentele din campanie. Cu atât mai mult, aceste rezultate diferă de „imaginea” din ziua votului.
Se poate, așadar, trage concluzia că sociologia din Moldova se confruntă cu o criză sau, dimpotrivă, că își păstrează relevanța?
Doctorul în științe sociologice Alexandr Macuhin consideră că este esențial să fie făcute distincții între rezultatele sondajelor și modelările derivate din acestea. „De obicei, în cele mai simple modele, voturile indecișilor sunt distribuite proporțional – și putem spune clar că acest lucru nu funcționează așa. Însă, din nou, sondajele și modelele sunt lucruri foarte diferite”, a explicat el.
De asemenea, Macuhin a atras atenția asupra faptului că rețelele sociale pot influența alegătorii mult mai eficient decât cumpărarea directă a voturilor sau „metodele vechi, cum ar fi distribuirea ziarelor inutile ori afișele pe care aproape nimeni nu le mai observă”. „Cum poate fi analizat acest fenomen – nu este foarte clar la nivel global, deoarece există multe metode diferite. Dar toate noile proiecte politice se bazează, fără excepție, pe prezența activă în rețelele sociale. Simplificat, dacă nu ești prezent activ acolo, fie nu treci pragul electoral, fie te adresezi exclusiv unui electorat în vârstă – așa cum a făcut (și continuă să facă) Partidul Socialiștilor și altele similare”, a adăugat sociologul.
O problemă aparte pentru sociologi este votul diasporei și orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului. Potrivit lui Macuhin, pentru ca sondajele să reflecte cu adevărat rezultatele reale ale votului, sociologilor le lipsește informația necesară.
„Suntem foarte buni la prognozarea prezenței la vot și, în general, a comportamentului electoral din interiorul țării – din punct de vedere cantitativ. Dar, în realitate, nu știm nimic despre diaspora. Nu există studii ample despre valorile, despre preferințele politice ale acesteia; nu știm dacă țara de reședință influențează evoluția opiniilor și, dacă da – în ce mod. Cu toții închidem aceste întrebări cu o formulă simplă: „Oamenii trăiesc în UE și vor ca și Moldova să fie în UE”. Iar la ce poate duce o astfel de abordare, am văzut cu toții la recentele alegeri ale diasporei române – și noi facem parte din același proces”, a explicat el.
Sociologul a precizat, de asemenea, că nu există date despre schimbările în orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, care ar trebui să fie influențate de situația economică din regiune.
Referindu-se la rezultatele partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, Macuhin a remarcat că trendul ascendent al formațiunii a fost vizibil atât în sondaje, cât și în modelările finale, atingând un plafon maxim de 3,75% din voturi. Cu alte cuvinte, acest partid s-a detașat clar de formațiunile care au obținut între 0,1% și 1%. În opinia sa, o parte necuantificată a rezultatului partidului ar fi putut fi convertită din transmisiuni live și clipuri de pe TikTok.
Macuhin a concluzionat că nu vede în Moldova o „criză a sociologiei”, ci mai degrabă un proces de adaptare la un nou tip de comportament politic: volatilitate, fragmentare mediatică și decizii luate în ultimul moment, care au devenit deja normă, nu excepție. Potrivit lui, este foarte probabil ca, la fiecare nou scrutin, ponderea alegătorilor indeciși să crească – un fenomen care nu este specific doar Moldovei. În consecință, rezultatele alegerilor ar putea continua să-i surprindă atât pe sociologi, cât și pe restul societății.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
