Alegeri 2025

Cum sunt realizate sondajele și de ce rezultatul alegerilor este greu de prognozat // ANALIZĂ

Alexandr Nugmanov
| 7 octombrie, 2025
15:47

După alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc pe 28 septembrie, am decis să verificăm cât de precise au fost sondajele sociologice publicate pe durata campaniei electorale. Pentru mai multă claritate, am ales următoarea abordare: am comparat datele sondajelor cu rezultatele reale – recalculându-le în mandate, pentru a vedea cum ar fi arătat parlamentul conform sondajelor și cifrelor reale. După publicarea materialului, unele dintre organizațiile menționate au contestat această abordare și și-au prezentat propriile argumente. Prin urmare, am decis să revenim asupra subiectului, să analizăm diferite metode și factori care influențează evaluarea acurateței sondajelor. Am discutat la această temă cu doctorul în științe sociologice Alexandr Makuhin.

Ce (nu) au prezis sondajele?

Așadar, în perioada campaniei electorale au apărut rezultatele a trei sondaje de opinie, a căror publicare a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală. Este vorba despre sondajul companiei sociologice iData, cercetarea efectuată la comanda comunității de experți WatchDog și „Barometrul opiniei publice” (BOM) al Institutului de Politici Publice. Ultimele două dintre cele enumerate au fost realizate de compania sociologică CBS Research.

În analiza anterioară am constatat că sociologii, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale, nu au reușit să anticipeze corect rezultatele votului. Am ales o metodă simplificată, dar mai clară: am ilustrat cum ar fi arătat Parlamentul dacă mandatele ar fi fost repartizate în funcție de rezultatele sondajelor. Astfel, s-a dovedit că, potrivit acestui calcul, sondajul realizat de WatchDog s-a abătut de la componența reală a legislativului, potrivit rezultatelor alegerilor, cu 32 de mandate, cel al companiei iData – cu 28 de mandate, iar BOM – cu 24 de mandate. Menționăm că niciunul dintre sondaje nu a anticipat accederea în Parlament a partidului „Democrația Acasă”, care în final a obținut șase mandate.

Totuși, după cum au explicat sociologii cu care a discutat NM, evaluarea acurateței sondajelor pe baza recalculării în mandate ale partidelor care au intrat în Parlament nu este corectă. Sociologul CBS Research, Vasile Cantarji, a precizat că distribuirea mandatelor depinde de o mulțime de factori — printre care numărul formațiunilor care depășesc pragul electoral și marja de eroare sociologică. O comparație mai relevantă, spune el, ar fi între rezultatele sondajelor exprimate în procente și rezultatele reale ale votului din țară, deși și în acest caz există rezerve.

Dacă analizăm sondajele din această perspectivă, atunci, de exemplu, cercetarea realizată de WatchDog redă ceva mai fidel rezultatele votului. Diferențe semnificative între datele modelate pe baza sondajului și rezultatele reale se observă doar în cazul PAS și al „Partidului Nostru”. Concret, modelul atribuia PAS un scor de 39,23%, în timp ce în țară formațiunea a obținut 44,13%. În cazul „Partidului Nostru”, sondajul estima 14,38%, însă rezultatul real în țară a fost de doar 6,35%. Pentru celelalte partide, abaterile se încadrează în marja de eroare sociologică.

Separat merită menționat cazul blocului „Alternativa”: deși abaterea de la rezultat (-2,54%) se încadrează în marja de eroare sociologică (±2,9%), sondajul WatchDog a oferit blocului un rezultat sub pragul de accedere în parlament pentru blocuri (7%), ceea ce reprezintă o abatere semnificativă. Se menționează, de asemenea, că sondajul WatchDog a fost singurul care a oferit „Alternativei” un rezultat sub pragul electoral.

Totodată, se poate observa că dintre toate sondajele, WatchDog a arătat cel mai exact creșterea ratingului partidului „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc, acordându-i 3,9%. Deși acest rezultat este, de asemenea, departe de cel final (5,72%), ținând cont de marja de eroare, el permite posibilitatea intrării în parlament. Alte sondaje au oferit partidului lui Costiuc rezultate mai mici.

În cazul sondajului realizat de iData, problema persistă. Autorii au estimat destul de corect rezultatele pentru „Partidul Nostru” și pentru blocul „Alternativa”, însă au greșit semnificativ în privința principalilor competitori. PAS a fost subestimat cu 10,5 puncte procentuale față de scorul obținut în realitate de partidul de guvernământ. Totodată, Blocul Electoral Patriotic era plasat pe primul loc în sondaj pentru votul din țară, deși la urne a obținut un rezultat mult mai mic. O astfel de identificare eronată a liderului cursei electorale constituie o abatere gravă.

„Barometrul Opiniei Publice” a oferit, și de această dată, rezultatele cele mai apropiate de realitate. Este important de menționat că autorii sondajului au prezentat doar datele brute ale cercetării, fără a recalcula răspunsurile celor indeciși și fără a aplica modele de prognoză pentru redistribuirea voturilor acestora.

Sociologii susțin că procentul neobișnuit de mare al acestor respondenți sporește incertitudinea prognozei. Totuși, luând în considerare acest aspect, am realizat independent recalcularea pentru a putea compara rezultatele sondajului cu cele reale. În acest caz, doar pentru PAS și Blocul „Patriotic” diferențele depășesc marja de eroare sociologică.

Ce mai trebuie luat în considerare?

Sociologii intervievați de NewsMaker susțin că comparația între sondaje are, în general, un caracter aproximativ. Pe lângă factorii deja menționați – cum ar fi procentul ridicat al respondenților indeciși, dificultatea redistribuirii acestora, pragul electoral, formula complexă de repartizare a mandatelor și marja de eroare – este esențial să fie analizate și metodologia de cercetare, precum și perioada desfășurării sondajului.

Comportamentul și preferințele alegătorilor se modifică în funcție de etapa campaniei electorale. Prin urmare, un sondaj realizat în august nu poate fi comparat în mod corect cu unul efectuat în septembrie, întrucât fiecare reflectă o „imagine sociologică” a momentului respectiv, fără a surprinde dinamica modificării intențiilor de vot sau reacțiile alegătorilor la evenimentele din campanie. Cu atât mai mult, aceste rezultate diferă de „imaginea” din ziua votului.

Se poate, așadar, trage concluzia că sociologia din Moldova se confruntă cu o criză sau, dimpotrivă, că își păstrează relevanța?

Doctorul în științe sociologice Alexandr Macuhin consideră că este esențial să fie făcute distincții între rezultatele sondajelor și modelările derivate din acestea. „De obicei, în cele mai simple modele, voturile indecișilor sunt distribuite proporțional – și putem spune clar că acest lucru nu funcționează așa. Însă, din nou, sondajele și modelele sunt lucruri foarte diferite”, a explicat el.

De asemenea, Macuhin a atras atenția asupra faptului că rețelele sociale pot influența alegătorii mult mai eficient decât cumpărarea directă a voturilor sau „metodele vechi, cum ar fi distribuirea ziarelor inutile ori afișele pe care aproape nimeni nu le mai observă”. „Cum poate fi analizat acest fenomen – nu este foarte clar la nivel global, deoarece există multe metode diferite. Dar toate noile proiecte politice se bazează, fără excepție, pe prezența activă în rețelele sociale. Simplificat, dacă nu ești prezent activ acolo, fie nu treci pragul electoral, fie te adresezi exclusiv unui electorat în vârstă – așa cum a făcut (și continuă să facă) Partidul Socialiștilor și altele similare”, a adăugat sociologul.

O problemă aparte pentru sociologi este votul diasporei și orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului. Potrivit lui Macuhin, pentru ca sondajele să reflecte cu adevărat rezultatele reale ale votului, sociologilor le lipsește informația necesară.

„Suntem foarte buni la prognozarea prezenței la vot și, în general, a comportamentului electoral din interiorul țării – din punct de vedere cantitativ. Dar, în realitate, nu știm nimic despre diaspora. Nu există studii ample despre valorile, despre preferințele politice ale acesteia; nu știm dacă țara de reședință influențează evoluția opiniilor și, dacă da – în ce mod. Cu toții închidem aceste întrebări cu o formulă simplă: „Oamenii trăiesc în UE și vor ca și Moldova să fie în UE”. Iar la ce poate duce o astfel de abordare, am văzut cu toții la recentele alegeri ale diasporei române – și noi facem parte din același proces”, a explicat el.

Sociologul a precizat, de asemenea, că nu există date despre schimbările în orientările politice ale locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, care ar trebui să fie influențate de situația economică din regiune.

Referindu-se la rezultatele partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, Macuhin a remarcat că trendul ascendent al formațiunii a fost vizibil atât în sondaje, cât și în modelările finale, atingând un plafon maxim de 3,75% din voturi. Cu alte cuvinte, acest partid s-a detașat clar de formațiunile care au obținut între 0,1% și 1%. În opinia sa, o parte necuantificată a rezultatului partidului ar fi putut fi convertită din transmisiuni live și clipuri de pe TikTok.

Macuhin a concluzionat că nu vede în Moldova o „criză a sociologiei”, ci mai degrabă un proces de adaptare la un nou tip de comportament politic: volatilitate, fragmentare mediatică și decizii luate în ultimul moment, care au devenit deja normă, nu excepție. Potrivit lui, este foarte probabil ca, la fiecare nou scrutin, ponderea alegătorilor indeciși să crească – un fenomen care nu este specific doar Moldovei. În consecință, rezultatele alegerilor ar putea continua să-i surprindă atât pe sociologi, cât și pe restul societății.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri parlamentare, NewsMaker, rezultate, top, выборы

Știri similare

Viață

Temperaturi mai scăzute și ploi în centrul țării: cum va fi vremea săptămâna viitoare

Sport

Bronz pentru Moldova: halterofila Adriana Conac, pe podium la Campionatul European din Albania FOTO

Politică

De la AI la piețe exclusiv pentru fermieri. Noii miniștri și-au anunțat prioritățile după preluarea mandatului (VIDEO)

Mihaela Conovali
| 2 noiembrie, 2025
14:34

Inteligența artificială (AI), programul Satul European 3, servicii publice pentru cetățenii din regiunea transnistreană la fel ca pentru cei din dreapta Nistrului, piețe dedicate exclusiv producătorilor agricoli, un sistem fiscal simplu, angajarea în câmpul muncii cu accent pe femei, precum și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar sunt domeniile și prioritățile enunțate de noii miniștri după preluarea mandatului. NewsMaker a adunat promisiunile membrilor Guvernului Munteanu.

Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că „prioritățile ministerului reies din scopul principal – integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”.

„Acest efect de cascadă se va regăsi în competitivitate, se va regăsi în inteligența artificială, în creșterea economică per general, prin susținerea întreprinderilor din Republica Moldova, nu numai pentru creșterea locală, dar și penetrarea noilor lanțuri valorice pe extern, în special în Uniunea Europeană, dar și creșterea exporturilor. Inteligența artificială este un alt domeniu în care trebuie să lucrăm cu sârguință, pentru că vedem dezvoltarea acestor pârghii noi afectează nu numai sectorul privat, dar și sectorul public, noi – cei din Guvern”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Și Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și-a prezentat prioritățile pentru noul mandat.

„În ultimele nouă luni în 2025, la Ministerul Infrastructurii s-au inițiat mai multe proiecte. (…) Vorbim despre „Europa este aproape”, construcția drumurilor în localitățile din Republica Moldova. 220 de contracte sunt în lucru, alte aproximativ 400 așteaptă să fie semnate și se începe în anii 2026 și 2027 implementarea acestor construcții de drumuri. După care, în „Satul European 2” avem procesul de implementare 2025-2026 și în 2026 vom lucra împreună cu primarii, împreună cu toată societatea și comunitățile noastre rurale și urbane, la elaborarea programului pentru „Satul European 3″”, a comunicat Bolea.

Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, a declarat că unica prioritate ce ține de integrarea europeană a Republicii Moldova pentru următorii 4 ani este pregătirea țării pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Ce înseamnă a pregăti țara? În primul și în primul rând, trebuie să lucrăm intens la transpunerea legislației europene în legislația națională. În al doilea rând, trebuie să lucrăm la implementarea acelor noi măsuri care se vor regăsi în legislația noastră națională. Și nu în ultimul rând, urmează să pregătim funcționari publici la nivel european, care să poată să aibă grijă de aceleași dosare, ca și oricare stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Cristina Gherasimov.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe, a menționat că „în următorii patru ani politica externă a Republicii Moldova va continua să-și consolideze parteneriatele sale bilaterale și multilaterale în promovarea interesului național al Republicii Moldova”.

„În primul rând vom continua să consolidăm baza juridică bilaterală, prin acorduri în interesul agenților economici și cetățenilor Republicii Moldova, atât cei de acasă, cât și cei din diasporă. Vom munci pentru a apropia Republica Moldova de marea familie europeană”, a spus Popșoi.

Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a vorbit despre necesitatea de a oferi locuitorilor regiunii transnistrene aceleași servicii publice ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului.

„Dacă vorbim de priorități, aș puncta câteva din acestea: reintegrarea graduală în spațiile juridic, economic, financiar, vamal, de sănătate, educațional, informațional ale R. Moldova. În al doilea rând, în regiunea transnistreană locuiesc cetățenii noștri. Este nevoie de a oferi servicii publice pentru ei la fel ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului. Aș vrea să vorbesc și despre rolul Uniunii Europene. R. Moldova trece printr-un amplu proces de reforme și ajustare la standardele europene. Este important ca întreagă țară, inclusiv regiunea transnistreană, să se conecteze la acest spațiu de pace și prosperitate. Nu mai puțin important este că Uniunea Europeană ar putea avea un rol important, dacă nu crucial, în crearea unei misiuni civile internaționale, care ar urma să ia locul actualului format de pacificare”, a spus viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, a spus că instituția sa trebuie să acționeze „ferm asupra supraaglomerării școlilor din capitală”, dar și asupra incluziunii elevilor cu dizabilități severe. „Vom aborda deschis problema plăților informale, calitatea manualelor școlare, modalitatea desfășurării examenului de absolvire a gimnaziilor și a examenelor de calificare în colegii și școli profesionale. (…) Până la finalul acestui an îmi propun să aduc în dezbatere publică fiecare dintre aceste subiecte”, a adăugat el.

În următorii patru ani, Perciun își propune ca șapte din zece absolvenți de liceu să-și continue studiile în universitățile din Republica Moldova, ca salariul mediu din educație și cercetare să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, dar și ca rata de promovare la examenele de clasa a IX-a să fie de minimum 80%, la toate disciplinele și în toate raioanele.

Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, a vorbit despre trei priorități ale sale ca ministru.

„Unu – va fi accesul la apă și reziliența climatică. Cu siguranță continuam să modernizăm și să extindem sistemele centralizate de irigare la scară mare și la scară mică. Vom crea un sistem mai sigur pentru gestionarea riscurilor, pentru a fi fermierii mai protejați în situațiile de secetă sau alte calamități. Doi – vom opta pentru o agricultură modernă și competitivă. Aici vom investi în continuare în utilaje performante, în tehnologie. (…) Trei – promovarea produsului autohton pe rafturi din țară, cât și piețele externe. Asta ar presupune piețe dedicate producătorilor agricoli exclusiv, pentru a vinde produsul agroalimentar nemijlocit consumatorului final, să poată consuma produsul autentic, și promovarea cât mai activă a produselor moldovenești atât în țară, cât și peste hotare”, a spus ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

Printre prioritățile ministrei Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, se numără modernizarea instituțiilor din domeniu și digitalizarea serviciilor MAI. Alte priorități sunt: „siguranța cetățenilor și a comunităților, pentru ca fiecare om să se simtă protejat și sprijinit; alinierea legislației la standardele europene și implementarea celor mai bune practici internaționale; crearea unui sistem de afaceri interne transparent, previzibil și de încredere, care să sprijine dezvoltarea comunităților; consolidarea siguranței la nivel local prin prevenție, instruire și cooperare cu autoritățile, ONG-urile și societatea civilă”.

Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, a spus că și-a propus trei priorități.

„Unu – crearea unui sistem fiscal maximal simplu și prietenos tuturor. Doi – îmbunătățirea managementului investițiilor publice, astfel încât acestea să se întâmple rapid, simplu și cu randament maxim pentru bunăstarea țării. Trei – modernizarea sistemului financiar pentru un acces cât mai bun la finanțe pentru business, dar și oportunități de investiții pentru fiecare cetățean”, a declarat ministrul Finanțelor.

Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a vorbit despre trei priorități principale ale sale la conducerea instituției.

„În primul rând vom fi în continuare mai aproape de persoanele care au cea mai mare nevoie de noi: persoane cu dizabilități, copii în situații de risc, persoane vulnerabile, vârstnicii, pensionarii, ca să le oferim servicii de calitate și acces la ceea ce au nevoie pentru o viață decentă. În al doilea rând vom continua angajarea în câmpul muncii. În 4 ani ne propunem să ajutăm peste 100 000 de persoane. Focusul aici va fi în special pe femei pentru că ele întâmpină cele mai multe bariere de reintegrare pe piața forței de muncă. În al treilea rând vom continua să ajutăm familiile cu copii, în special cu copii mici, prin extinderea rețelei de creșe până la 5 000 de locuri”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale.

Emil Ceban, ministrul Sănătății, a declarat că și-a propus ca obiective modernizarea sistemului medical, dezvoltarea serviciilor de sănătate și consolidarea parteneriatului cu profesioniștii din domeniu.

Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, a spus că va munci „pentru ca Republica Moldova să devină o țară cu mai multe păduri, o țară cu ape curate și unde deșeurile sunt gestionate eficient”.

Cristian Jardan, ministru al Culturii, a vorbit despre trei priorități principale. „Unu – extinderea programului de voucher cultural pentru tinerii de la 16 la 18 ani, dar și pentru persoanele vârstnice. Doi – elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova. Trei – finalizarea a cel puțin unuia dintre marile proiecte, vorbesc aici despre reparația sediului Filarmonicii Naționale, a Circului de Stat și a Centrului de Cultură și Artă Contemporană „Universul””, a declarat ministrul Culturii.

Și Dorin Junghietu, ministrul Energiei, a vorbit despre trei dintre prioritățile sale.

„Integrarea completă cu piața energetică europeană, în primul rând prin finalizarea Liniei Vulcănești-Chișinău până la sfârșitul acestui an, demararea construcției proiectului Bălți-Suceava și la fel demararea și dezvoltarea proiectelor Strășeni-Gutinaș și Bălți-Dnestrovsc. A doua prioritate este diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică și cu gaze. (…) Cel de-al treilea obiectiv este dezvoltarea și investiții în capacități noi de generare, fie că ele sunt de energie verde, energie regenerabilă, fie sunt centralele pentru balansare care ne vor permite să stabilizăm sistemul energetic”, a declarat ministrul Energiei.

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării, a spus că, în mandatul următor, își propune consolidarea capacității de apărare pentru îndeplinirea misiunilor de bază, continuarea procesului de modernizare a Armatei Naționale și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar.