O fostă cafenea, cumpărată de la stat cu 6,6 mln de lei și vândută cu 37 mln: „Oportunitate perfectă pentru dezvoltarea unei afaceri de succes”

Fosta cafenea „Crizantema” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost scoasă la vânzare împreună cu terenul aferent, la un preţ de 1,8 milioane de euro (circa 37 de milioane de lei), transmite Mold-street.com.

Anunţul plasat de actualul proprietar, compania Astercon-Grup, sună atractiv: Locație superbă – clădirea este înconjurată din trei părți de parc. O oportunitate perfectă pentru dezvoltarea unei afaceri de succes.

Amplasată pe strada Academiei, fosta Întreprindere de Alimentație Publică „Crizantema” a fost în proprietatea statului până în anul 2018, când Guvernul condus de Pavel Filip a decis să o scoată la privatizare.

S-a întâmplat la un an de la aşa-zisa reformă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iniţiată de democraţii conduşi de Vladimir Plahotniuc, prin intermediul Guvernului Filip.

În urma „reformei”, toate instituţiile de cercetare au trecut în subordinea Ministerului Educaţiei şi Culturii, iar activele lor au fost preluate sub controlul Agenţiei Proprietăţii Publice.

Cafeneaua a fost expusă la privatizare prin licitație „cu strigare”, la un preţ de doar şase milioane de lei, şi a fost vândută în toamna anului 2018 la un preţ de 6,6 milioane de lei, împreună cu terenul de 44 de ari.

Noul proprietar al cafenelei a devenit Ion Brăhuţă, administratorul întreprinderii. La scurt timp, el a reorganizat Întreprinderea de Alimentație Publică „Crizantema” în Societatea cu Răspundere Limitată „Crizantema”, iar peste doi ani proprietar al clădirii şi al terenului a ajuns compania Astercon-Grup, care acum a scos imobilele la mezat.

În 2021, Curtea de Conturi va constata, în Raportul auditului conformității privatizării bunurilor în perioada 2013-2019, că terenul a fost vândut cu doar 920.800 de lei, în timp ce valoarea evaluată a terenului, potrivit Registrului Bunurilor Imobile, era de 4,84 milioane de lei. Altfel spus, preţul a fost diminuat cu circa patru milioane de lei.

Menţionăm că, şi în cazul altor privatizări din anul 2018, auditorii Curţii de Conturi au depistat numeroase încălcări şi diminuări ale valorii activelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: