Andrei Mardari/NewsMaker

Curtea Constituțională a suspendat modificările privind activitatea ANI

Curtea Constituțională (CC) a admis pe 21 decembrie, cererea de suspendare a legii pentru modificarea unor acte normative depusă de depupatul Sergiu Litvinenco. Legea contestată vizează inclusiv competența Autorității Naționale de Integritate (ANI) și modul în care poate fi exercitată aceasta.

„Astăzi, 21 decembrie 2020, Curtea Constituțională a admis cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 244 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative (proiectul nr. 495 din 4 decembrie 2020) depusă de domnul Sergiu Litvinenco, deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, anunță CC.

Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, ANI salută decizia Curții Constituționale.

„Autoritatea reiterează că își continuă misiunea sa legală și mizează pe intențiile anunțate de fortificare instituțională a acesteia”, spune ANI.

Amintim că deputatul partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco, a contestat la Curtea Constituțională (CC) modificările adoptate de majoritatea parlamentară referitoare la activitatea Autorității Naționale de Integritate. Sergiu Litvinenco spune că legea contestată este neconstituțională, întrucât „nu respectă criteriile de claritate, contravine conceptului statului de drept, încalcă principiul de neretroactivitate și a fost adoptată cu încălcarea procedurilor stabilite de Constituție și de Regulamentul Parlamentului.”

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: