Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu. Reacția Israelului

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis, pe 21 noiembrie, un mandat de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și ex-ministrul Apărării, Yoav Gallant. Ministrul israelian al Afacerilor Externe, Gideon Saar, a calificat drept „ordine absurde” decizia instanței. 

Netanyahu și Gallant, acuzați de crime de război

Potrivit unui comunicat CPI, Netanyahu și Gallant sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza în perioada 8 octombrie 2023 – 20 mai 2024. De asemenea, potrivit instanței, Netanyahu și Gallant sunt responsabili pentru utilizarea foametei ca metodă de război.

Judecătorii Camerei preliminare a CPI consideră că Netanyahu și Gallant au „privat în mod deliberat și conștient” populația civilă din Fâșia Gaza de bunurile necesare supraviețuirii, inclusiv hrană, apă, medicamente și echipamente medicale, precum și combustibil și energie electrică.

Mandatele de arestare, notează instanța, sunt de obicei clasificate ca „secrete”, însă în acest caz s-a decis publicarea informațiilor detaliate, deoarece „comportamentele similare celor menționate în mandatul de arestare par să continue”. De asemenea, Camera preliminară a CPI a considerat că publicarea răspunde intereselor victimelor și familiilor acestora.

Menționăm că CPI a mai emis un mandat de arestare pentru comandantul aripii militare a organizației teroriste Hamas, Mohammed Deif. Deif a fost ucis în iulie, în urma unui atac aerian israelian asupra taberei Al-Mawasi din sudul Fâșiei Gaza. Pe 1 august 2024 Forțele de Apărare ale Israelului au confirmat moartea acestuia, scrie Meduza.

Reacția Israelului

După emiterea mandatului de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar, a venit cu o reacție pe platforma X. Oficialul a scris că Curtea Penală Internațională „și-a pierdut orice legitimitate” prin emiterea de „ordine absurde”.

***

Precizăm că mandatele de arestare au fost emise în contextul războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza. Conflictul militar a izbucnit după atacul sângeros din 7 octombrie 2023 al organizației teroriste, care controlează Gaza, asupra statului evreu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: