Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu. Reacția Israelului

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis, pe 21 noiembrie, un mandat de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și ex-ministrul Apărării, Yoav Gallant. Ministrul israelian al Afacerilor Externe, Gideon Saar, a calificat drept „ordine absurde” decizia instanței. 

Netanyahu și Gallant, acuzați de crime de război

Potrivit unui comunicat CPI, Netanyahu și Gallant sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza în perioada 8 octombrie 2023 – 20 mai 2024. De asemenea, potrivit instanței, Netanyahu și Gallant sunt responsabili pentru utilizarea foametei ca metodă de război.

Judecătorii Camerei preliminare a CPI consideră că Netanyahu și Gallant au „privat în mod deliberat și conștient” populația civilă din Fâșia Gaza de bunurile necesare supraviețuirii, inclusiv hrană, apă, medicamente și echipamente medicale, precum și combustibil și energie electrică.

Mandatele de arestare, notează instanța, sunt de obicei clasificate ca „secrete”, însă în acest caz s-a decis publicarea informațiilor detaliate, deoarece „comportamentele similare celor menționate în mandatul de arestare par să continue”. De asemenea, Camera preliminară a CPI a considerat că publicarea răspunde intereselor victimelor și familiilor acestora.

Menționăm că CPI a mai emis un mandat de arestare pentru comandantul aripii militare a organizației teroriste Hamas, Mohammed Deif. Deif a fost ucis în iulie, în urma unui atac aerian israelian asupra taberei Al-Mawasi din sudul Fâșiei Gaza. Pe 1 august 2024 Forțele de Apărare ale Israelului au confirmat moartea acestuia, scrie Meduza.

Reacția Israelului

După emiterea mandatului de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar, a venit cu o reacție pe platforma X. Oficialul a scris că Curtea Penală Internațională „și-a pierdut orice legitimitate” prin emiterea de „ordine absurde”.

***

Precizăm că mandatele de arestare au fost emise în contextul războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza. Conflictul militar a izbucnit după atacul sângeros din 7 octombrie 2023 al organizației teroriste, care controlează Gaza, asupra statului evreu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: