Reuters

Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu. Reacția Israelului

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis, pe 21 noiembrie, un mandat de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și ex-ministrul Apărării, Yoav Gallant. Ministrul israelian al Afacerilor Externe, Gideon Saar, a calificat drept „ordine absurde” decizia instanței. 

Netanyahu și Gallant, acuzați de crime de război

Potrivit unui comunicat CPI, Netanyahu și Gallant sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza în perioada 8 octombrie 2023 – 20 mai 2024. De asemenea, potrivit instanței, Netanyahu și Gallant sunt responsabili pentru utilizarea foametei ca metodă de război.

Judecătorii Camerei preliminare a CPI consideră că Netanyahu și Gallant au „privat în mod deliberat și conștient” populația civilă din Fâșia Gaza de bunurile necesare supraviețuirii, inclusiv hrană, apă, medicamente și echipamente medicale, precum și combustibil și energie electrică.

Mandatele de arestare, notează instanța, sunt de obicei clasificate ca „secrete”, însă în acest caz s-a decis publicarea informațiilor detaliate, deoarece „comportamentele similare celor menționate în mandatul de arestare par să continue”. De asemenea, Camera preliminară a CPI a considerat că publicarea răspunde intereselor victimelor și familiilor acestora.

Menționăm că CPI a mai emis un mandat de arestare pentru comandantul aripii militare a organizației teroriste Hamas, Mohammed Deif. Deif a fost ucis în iulie, în urma unui atac aerian israelian asupra taberei Al-Mawasi din sudul Fâșiei Gaza. Pe 1 august 2024 Forțele de Apărare ale Israelului au confirmat moartea acestuia, scrie Meduza.

Reacția Israelului

După emiterea mandatului de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar, a venit cu o reacție pe platforma X. Oficialul a scris că Curtea Penală Internațională „și-a pierdut orice legitimitate” prin emiterea de „ordine absurde”.

***

Precizăm că mandatele de arestare au fost emise în contextul războiului dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza. Conflictul militar a izbucnit după atacul sângeros din 7 octombrie 2023 al organizației teroriste, care controlează Gaza, asupra statului evreu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: