ipn.md

Datorii de circa un miliard de lei la subvențiile pentru agricultori, în 2022

În anul curent, până pe 24 martie, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a reuşit să deburseze 261 milioane lei pentru cererile de acordare a subvențiilor pe diverse mecanisme de stimulare. Cea mai mare parte – circa 216 milioane lei sunt subvenții post-investiționale achitate în baza dosarelor depuse de agricultori în anul 2022, transmite Mold-street.

De altfel restanţele pentru 2022 se ridică la circa un miliard de lei, arată datele AIPA. Totodată au fost debursate 30 milioane lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans ce contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă înmediul rural; 9 milioane lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans pentru dezvoltarea proiectului start-up şi 6 milioane lei pentru cereri deimplementarea proiectelor prin abordarea LEADER.

AIPA asigură producătorii agricoli „că depune eforturi considerabile pentru optimizarea procesului de evaluare și achitare în termeni cât mai proximi, acererilor de sprijin financiar depuse în anul de subvenționare 2022, reieșind din capacitățile pe care le deține momentan”. Pentru anul 2023, conform Legii bugetului de stat, mărimea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural constituie 1,5 miliarde de lei. Ţinând cont de sumele restante pentru subvenţiile din 2022, apoi pentru dosarele depuse în 2023 practic vor rămânea doar 200-300 milioane lei.

Anterior premierul Dorin Recean a promis că Guvernul va căuta soluții pentru suplimentarea Fondului de subvenționare în agricultură cu circa 600 milioane de lei.

În anul 2022, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a constituit 1,5 miliarde lei, care ulterior a fost majorat cu 17% și a constituit 1,75 miliarde lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ce măsuri vor fi luate în cazul salariilor excesive, după cifrele anunțate de Tofan? Răspunsul lui Buzu

În urma analizei salariilor din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi, precum și a rezultatelor prezentate de premierul Vasile Tofan, vor fi evaluate contractele celor mai bine plătite 100 de poziții și realizările acestora, va fi făcut public un catalog al salariilor, vor fi introduse mai multe criterii de transparență și urmează să fie schimbată legislația. Precizările au fost făcute de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la ediția din 11 august a emisiunii „Sunt întrebări” de la NewsMaker. Buzu a precizat, totodată, că analiza prezentată de premier nu a vizat întregul sector, ci doar entitățile unde se consideră că ar exista salarii mai mari. Astfel, urmează „o analiză mai comprehensivă”.

În timpul emisiunii, secretarul general al Guvernului a fost întrebat ce măsuri vor fi luate în cazul salariilor excesive, după cifrele anunțate de Vasile Tofan.

„Vom schimba legislația ca să ne asigurăm că avem o claritate – ce înseamnă salariul de bază, premii, premii unice, alte tipuri de remunerație. Să ne asigurăm că avem o reglementare mai clară în cine poate să fie în acele consilii, care este rolul, care este valoarea adăugată, în faptul că comisiile de cenzori nu au funcționat în mare parte și credem că nu-și mai au rolul, faptul că vom avea cerințe mult mai clare pe transparența salarizării în aceste entități”, a comunicat Buzu.

Secretarul general al Guvernului a adăugat că prim-ministrul a dispus evaluarea nivelului de remunerare în raport cu performanța pentru cele mai bine plătite 100 de poziții. „Ne vom uita pe contracte de management, mă voi uita ce au realizat”, a menționat el.

Potrivit lui Buzu, va fi făcut public și un catalog al salariilor, în funcție de poziții și instituții. „Presa, cetățenii, vor putea să intre și vor putea să vadă acest lucru”, a precizat el.

Buzu a mai spus că vor fi mai multe criterii de transparență. „Spre exemplu, o să începem cu câteva întreprinderi de stat, societăți pe acțiuni, unde guvernul este majoritar, instituții publice și vom avea acel instrument, în engleză se numește quarterly earnings calls. Deci, vom prezuma că acea entitate este listată la bursă. Dacă ești listat la bursă, o dată în trei luni publici un raport, arăți care este situația financiară a întreprinderii, care sunt rezultatele și participi la o conversație publică în care șeful entității vine și spune: „asta am reușit, asta este situația, astea sunt problemele. (…) Acolo vor fi cetățeni, instituții de presă care vor pune întrebări și ei vor trebui să răspundă. Aceeași practică va fi pentru instituțiile publice, doar că o dată la șase luni”, a declarat Buzu.

Potrivit secretarului general al Guvernului, analiza prezentată de premier nu a vizat întregul sector. „Noi am încercat, într-un timp relativ scurt, să identificăm practic 125 de entități unde credem noi că ar exista salarii mai mari. Deci, am cuprins 40 de mii de salariați. Acum, cu siguranță, facem o analiză mai comprehensivă, pe mult mai multe agenții guvernamentale, pe mai multe întreprinderi și vom avea o claritate mai mare, inclusiv vom lucra cu inspecția financiară, vom identifica criterii de risc. Inspecția financiară va avea acces la nivelul de remunerație și, dacă acolo vor exista anumite abateri, în baza acestor criterii de risc, inspecția financiară automat va demara controale, pentru ca să ne asigurăm că dacă anumite persoane sunt remunerate fără a avea o claritate legată de performanță, legată de angajamentul lor, atunci trebuie să intervenim”, a declarat Buzu.

Buzu a mai spus că „problema salariilor excesive este concentrată în câteva instituții și aici cu siguranță trebuie să intervenim”. „Dacă avem un salariu mai mare, el trebuie să fie raportat la o performanță sau la o competență mult mai mare”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Amintim că, pe 31 iulie, premierul Vasile Tofan a anunțat că au fost analizate salariile și sporurile din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi. Analiza a arătat că 86% dintre angajați au salarii mai mici de 20 de mii de lei. Circa 1,1% – 439 de persoane – „au salarii mari și foarte mari”. Dintre acestea, circa 152 de persoane au salarii mai mari de 80 de mii de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: