Evghenia Guțul/Telegram

De ce a fost condamnată Evghenia Guțul? Judecătorii au publicat detalii din dosar

Judecătoria Chișinău a făcut publice detalii din sentința prin care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR” și acceptarea unor sume ilegale în valoare totală de aproximativ 42,5 milioane de lei.

Pentru ce fapte Guțul a fost condamnată

Judecătoria Chișinău precizează că Guțul, activând în calitate de manager în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al Partidului Politic „Șor”, în perioada octombrie – decembrie 2021, în contextul campaniei electorale din 21 noiembrie 2021, ar fi contribuit în mod conștient la acceptarea finanțării ilegale a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat.

Mai exact, bașcana, susținută de fugarul condamnat pentru fraudă bancară Ilan Șor, ar fi introdus în Republica Moldova mijloace bănești ilicite în valoare de 21 000 dolari SUA, prin curse organizate în Ucraina, alături de alte persoane afiliate partidului lui Șor, declarat între timp neconstituțional. Pentru a deghiza proveniența acestor resurse, Guțul ar fi instruit președinții oficiilor teritoriale să întocmească donații fictive, cu scopul atribuirii unui caracter legal sumelor provenite din surse ilegale.

Ulterior, în perioada ianuarie – noiembrie 2022, aceasta ar fi acceptat, în complicitate, finanțarea ilegală a partidului politic în sumă totală de 40 535 897,68 lei – bani care au fost integrați în activitatea formațiunii, în vederea promovării intereselor acesteia și a acaparării puterii în stat.

Judecătorii au stabilit că, tot în acest scop, în luna februarie 2022, Evghenia Guțul ar fi efectuat alte trei curse în Ucraina și România, prin care a fost introdusă o sumă suplimentară de 84 000 dolari SUA.

În perioada august – octombrie 2022, aceasta ar fi organizat racolarea și remunerarea participanților la protestele desfășurate în fața instituțiilor publice din Chișinău, aceștia fiind plătiți cu sume între 300 și 400 lei, iar transportul lor centralizat fiind asigurat. Potrivit deciziei, anume Guțul ar fi fost responsabilă de gestionarea protestatarilor cazați în corturi timp de 24 de ore, fiecare fiind remunerat cu 100 dolari SUA. În total, potrivit sursei citate, 19 024 persoane au participat la aceste manifestații, fiind achitați cu bani proveniți din surse ilegale, în sumă de 36 999 712 lei.

„Deși cunoștea proveniența fondurilor și caracterul ilegal al finanțării partidului, inculpata a acceptat personal de la șefa departamentului suma de 60 000 lei”, mai precizează Judecătoria Chișinău.

Ce rol a jucat Popan

Svetlana Popan, fosta colegă de partid a Evgheniei Guțul, care a fost condamnată la 6 ani de închisoare, a fost găsită vinovată de acceptarea cu bună știință a finanțării ilegale a unui concurent electoral cu suma de 152 725 lei.

„Banii, proveniți de la același grup criminal, au fost utilizați pentru achitarea produselor alimentare oferite membrilor grupului de inițiativă implicați în campania electorală pentru alegerile locale din municipiul Bălți”, precizează Judecătoria Chișinău.

Potrivit sursei citate, ulterior, în calitate de manager al Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control, Popan ar fi acceptat, în complicitate, alte sume ilegale de bani, în cuantum de 9 595 700 lei, utilizate în activitatea partidului.

Între 1 august 2022 – 18 februarie 2023, aceasta a activat în calitate de secretară în același departament și, cunoscând sursa ilegală a fondurilor, ar fi acceptat finanțarea partidului cu suma de 9 574 100 lei. Mai mult, ar fi contribuit activ la organizarea protestelor plătite în fața instituțiilor publice din Chișinău și ar fi colectat, prin intermediul aplicației „Telegram”, listele de participanți și fotografii pentru justificarea prezenței acestora, în scopul calculării plăților către protestatari, a câte 300–400 lei per persoană.

În perioada 18 septembrie 2022 – 18 februarie 2023, Popan ar fi gestionat procesul de mobilizare, identificare și remunerare a unui număr de 24 408 protestatari, cu sume necontabilizate, în valoare de 9 575 700 lei.

De asemenea, la data de 2 noiembrie 2022, aceasta ar fi primit și acceptat o sumă de 20 000 lei, sub formă de salariu necontabilizat, acordat de șefa departamentului.

***

Pe 5 august, Judecătoria Chișinău le-a recunoscut pe Guțul și Popan vinovate și le-a condamnat la 7 și, respectiv, 6 ani de închisoare în penitenciar de timp semi-închis. Acestea nu vor avea dreptul să exercite activități legate de organizare contabilă și financiare în cadrul partidelor politice, precum și să fie membre de partid în următorii 5 ani.

La fel, Guțul și Popan sunt obligate să achite peste 56,4 milioane de lei – bani care au fost utilizați și destinați pentru săvârșirea infracțiunilor.

Guțul se declară nevinovată și susține că sentința este „o răfuială politică”. Ea a transmis, prin avocatul său, că va contesta decizia și la lupta pentru numele și familia sa.

Precizăm că sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile, din momentul pronunțării acesteia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!










If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Ceban îi cere președintei să intervină pentru a clarifica interdicția în România: „Aveți responsabilitatea morală”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a publicat un demers adresat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi cere implicarea pentru clarificarea situației privind interdicția pe care a primit-o cu privire la intrarea în România și în tot spațiul Schengen.

Ceban sugerează că această interdicție ar putea fi o măsură politică menită „să influențeze” climatul electoral din Republica Moldova.

Totodată, edilul a declarat că deși au trecut aproape două luni, nu ar fi primit nicio decizie oficială din partea autorităților din România, în pofida cererilor juridice transmise pentru a obține explicații.

În acest context, având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Moldova și România, dar și colaborarea politică recentă – asumată public – dintre echipa dumneavoastră și echipa Președintelui României, domnul Nicușor Dan, care a declarat deschis susținerea pentru campania electorală din 28 septembrie 2025, consider că aveți responsabilitatea morală și competența instituțională de a contribui la clarificarea acestei situații. În lipsa unor explicații concrete și a unor probe clare care să justifice această măsură drastică – motivată generic prin riscuri la adresa „securității naționale”, denotă în mod evident intenția de a influența climatul electoral din Republica Moldova”, se menționează în adresarea lui Ceban.

Președinția nu a comentat deocamdată adresarea edilului.

Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.

Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.

Într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: