Moldova va continua dialogul cu FMI, chiar dacă ultima tranșă nu a fost virată. Declarația a fost făcută de liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Referitor la opinia unor experți, care susțin că motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a subliniat că nu trebuie „să sărim” înaintea concluziilor Comisiei de la Veneția și ale FMI. Între timp, aflat la Parlament, ministrul Finanțelor a fost întrebat cine este vinovat de faptul că Moldova nu a primit banii. „Costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an”, a spus ministrul.
Aflat la ședința Parlamentului în contextul unui proiect de lege privind modificarea bugetului de stat pentru 2025, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a fost solicitat să explice situația din jurul FMI. „După primăvara anului 2025, nu am mai avut misiuni de evaluare a FMI. Neavând misiuni de evaluare, nu am avut alte debursări. (…) Reprezentanții Fondului urmează să vină într-o misiune în decembrie, în cadrul căreia noi să discutăm, să vedem în ce măsură este oportun să avem un nou program”, a declarat Gavriliță.
Întrebat de deputatul și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, care sunt cauzele și cine este vinovat că Moldova nu a primit aproximativ 2,9 miliarde de lei de la FMI, ministrul a răspuns: „Surse de finanțare au existat și au fost suficiente, pe alocuri ne-am finanțat în condiții nu mai proaste, în pe alte locuri – din contul soldurilor. Nu știu dacă ajuta mult mai mult dacă noi terminam anul cu 6 milioane în cont și plăteam dobânzi pe ele. Deci, și parțial din soldurile pe care noi le reducem. Într-un final, în proiect scriem clar: este reducere a costului de deservire a datoriei. Deci, costul de deservire a datoriei în acest an s-a redus. Prin urmare, nu cred că cineva trebuie să fie vinovat de faptul că această cheltuială a scăzut în acest an. După cum spuneam, loc de „bună ziua” lăsăm cu toată lumea, urmează să avem discuții și în situația în care vom avea condiții bune pentru cetățenii noștri vom opta pentru un nou program”.
În timpul unor declarații pentru jurnaliști, înainte de ședința Parlamentului, Igor Grosu a spus că „noi cu FMI-ul avem o relație multianuală” și că „vom continua dialogul chiar dacă această tranșă nu a venit”.
„Trebuie să-i întrebăm pe ei ce nu le-a plăcut, iată ei vin acum în decembrie, să vină să ne spună. Știți cum, iată despre deficitul bugetar sau parametrii bugetari, unii spun: domnule nu trebuie să majorați salariile sau pensiile. (…) Dar noi ziceam că trebuie de ajutat oamenii. Și iaca apare… (…) Noi am cheltuit… este un parametru de 35% pentru salarii, noi l-am ridicat. Cred că am ajuns acum la 38-39. Ar putea să fie asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic, da, trebuie să ajutăm oamenii. De aceea, îi așteptăm în decembrie, ne așezăm, discutăm”, a declarat Igor Grosu.
Întrebat ce părere are despre opinia unor experți, conform căreia motivul ar fi lacune la Procuratura Anticorupție, Grosu a răspuns: „Așteptăm opinia Comisiei de la Veneția. (…) Să nu sărim înaintea FMI-ului sau înaintea Comisiei de la Veneția”.
***
Pe 11 noiembrie, portalul Mold-Street a scris că Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de circa 170 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 2,9 miliarde de lei, de la Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimului Program de finanțare, care a expirat în octombrie 2025. Reprezentanții FMI au motivat pentru sursa citată că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.
Pe 12 noiembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că țara nu a primit banii deoarece, în acest an, nu a avut loc nicio misiune de evaluare a FMI. Potrivit lui Gavriliță, FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie, când vor fi discutate „planurile și potențiala cooperare”.
Potrivit Ministerului Finanțelor, banii de la FMI urmau să fie destinați sprijinului bugetar pentru 2025 și erau incluși în bugetul de stat. Între timp, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru TV8 că statul ar fi identificat deja surse alternative de finanțare și că nu există riscuri imediate pentru buget. „Noi am avut un program cu FMI care a expirat și deja în decembrie urmează să vină noua misiune și să discutăm ce s-a realizat, ce nu s-a realizat. (…) Noi am găsit resurse alternative și de la Guvernul francez un împrumut și din alte resurse. Au fost prioritățile diferite la un moment dat, de asta a și expirat programul”, a menționat Marian.
Economistul Veaceslav Ioniță a spus că „un motiv important pentru care FMI a blocat două tranșe — iar șansele de reluare a negocierilor în decembrie sunt aproape inexistente — ține de starea Procuraturii Anticorupție”. „În loc să consolidăm instituția, guvernarea practică artificii de tip PACO, depune eforturi să o subordoneze politic și a făcut tot posibilul ca șeful ei, dna Veronicei Dragalin să-și dea demisia. (…) Consecința imediată: țara pierde două tranșe, echivalente cu aproximativ 2,9 miliarde lei, și își reduce dramatic șansele de a negocia un nou program. Fără o Procuratură anticorupție credibilă, partenerii externi nu pot oferi încredere — iar banii rămân în așteptare”, a declarat economistul.
