moldpres.md

„De ce, dacă Moldovagaz nu a achiziționat gaz, sunt vinovat eu?“. Reacția directorului Energocom la cererea lui Recean

Directorul Energocom, Victor Bînzari, a numit cererea premierului cu privire la demisia sa „surprinzătoare”. „Chiar ieri a avut loc o ședință, la care noi am discutat ce să facem după 1 ianuarie. La întâlnire a participat și domnul Recean”, a declarat Bînzari într-un comentariu pentru NewsMaker. El a adăugat că a aflat de la jurnaliști despre anunțul premierului. „De ce, dacă Moldovagaz nu a achiziționat gaz, sunt vinovat eu? (…) Există Agenția Proprietății Publice, lasă ea să decidă cu privire la demisia mea”, a menționat directorul Energocom. 

Bînzari a spus, într-un comentariu pentru NewsMaker, că a aflat de la jurnaliști despre anunțul premierului.

„Am auzit și eu din sunetele altor colegi de-ai dumneavoastră din domeniu. Nu am știut despre subiectul dat. Repet și reiterez încă o dată că Energocom și-a făcut meseria participând la toate licitațiile, peste 130 de licitații, care au fost organizate pe bursa română de mărfuri și alte tipuri de licitație unde au participat sau au fost organizate atât de Moldovagaz și alte companii. (…) De fiecare dată, noi fiind activi pe piața angro, am participat și am dat oferte către aceste companii”, a menționat Victor Bînzari.

Cu privire la declarațiile premierului că Energocom nu a achiziționat gaze la momentul favorabil și la un preț mai bun, Bînzari a declarat: „A te uita în urmă și a vedea când prețul îi bun asta este formidabil. Spuneți-mi vă rog atunci care va fi prețul anul viitor? (…) Noi înțelegem foarte bine ce înseamnă piața, noi am demonstrat pe timp de criză toate lucrurile cum trebuie să deruleze, am creat nu doar o companie dar am pus umărul ca să avem o piață în Republica Moldova atât pe gaze naturale, cât și pe energie electrică”.

Întrebat dacă cunoaște motivul care a dus la solicitarea de demisie, el a răspuns: „Nu cunosc. (…) Nu știu care este adevărul”. La precizarea dacă consideră nejustificată solicitarea de demisie, Victor Bînzari a declarat: „Consider că nu au fost analizate până la urmă toate detaliile”.

„Această cerere este surprinzătoare pentru mine. Chiar ieri a avut loc o ședință, la care noi am discutat ce să facem după 1 ianuarie. La întâlnire a participat și domnul Recean. Noi am participat la toate licitațiile pe bursă și mereu am făcut oferte de volume și prețuri. Mai mult, ofertele noastre includeau cele mai bune prețuri. Nu cred că cineva ar fi cumpărat gaz fără să știe cui să-l vândă. De ce, dacă Moldovagaz nu a achiziționat gaz, sunt vinovat eu? În cei trei ani, consider că mi-am făcut lucrul profesional, mai ales având în vedere cum a crescut Energocom. Există Agenția Proprietății Publice, lasă ea să decidă cu privire la demisia mea”, a mai spus Victor Bînzari.

***

Pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei Victor Parlicov, directorului general al Energocom Victor Bînzari și a membrului Consiliului de observatori al Moldovagaz Sergiu Tofilat, din cauza situației energetice din țară. Premierul a precizat că preia temporar portofoliul de ministru al Energiei și a anunțat că va merge, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentul pentru a cere instituirea stării de urgență în energetică începând cu 16 decembrie. Detalii AICI.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de observatori al SA „Moldovagaz”, a declarat pentru NewsMaker că nu este „la curent” cu cererea premierului Dorin Recean privind demisia sa. „Vreau să înțeleg care-i argumentarea lui”, a spus Tofilat, adăugând că va oferi un comentariu mai detaliat ulterior. Ulterior, el a acuzat premierul de „răspândirea dezinformărilor” și a negat acuzațiile privind blocarea achizițiilor de gaze. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: