Colaj NM

De ce este tergiversată examinarea recursului în dosarul de condamnare a lui Șor? Răspunsul președintelui interimar al CSM

Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a recunoscut că situația la Curtea Supremă de Justiție este „una foarte complicată”. Potrivit lui, se vor redresa lucrurile abia când vor fi 11 judecători numiți în funcție, un plen al Curții Supreme de Justiție și un președinte al Curții. „Estimez că mai devreme de primăvara anului viitor nu sunt sigur că asta se va întâmpla”, a comunicat el. Precizările au fost făcute după ce a fost întrebat de ce se tergiversează examinarea recursului depus de avocații lui Șor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Menționăm, examinarea recursului a început încă în noiembrie 2023, ședințele fiind de atunci amânate de mai multe ori.

La emisiunea „Cutia Neagră Plus” de la TV8, Caraman a fost întrebat de ce este tergiversată examinarea recursului, care a început în noiembrie 2023, în privința lui Șor la Curtea Supremă de Justiție. „De atunci au fost amânate toate ședințele de judecată”, a adăugat prezentatoarea TV.

„Da, societatea cunoaște situația la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 33 de judecători, mai toți au plecat în demisie. La Curte rămăsese patru judecători. (…) Noi am dispus transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție. Acești judecători temporar transferați au avut nevoie de ceva timp pentru a intra în funcție, în esența lucrurilor, pentru că este o diferență mare în a judeca cauza la prima instanțe și în a judeca cauze la Curtea Supremă de Justiție. (…) După aceasta a ajuns vettingul la Curtea de Apel Chișinău și unii judecători de la Curtea de Apel Chișinău erau și ei judecători transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție, în colegiul penal. Atunci când acești judecători au plecat din funcția de judecători a Curții de Apel, evident că au plecat și din funcția de judecători a Curții Supreme de Justiție”, a explicat Caraman.

El a adăugat că „situația la Curtea Supremă de Justiție, în special în colegiul penal, este una foarte complicată”.

„Acum, noi am numit de bază doi judecători la Curtea Supremă de Justiție, în ultimul decret ei au figurat, și acești doi judecători – ultimii care au fost numiți – după cum am înțeles au fost desemnați să judece cauzele penale. Cred eu că lucrurile, la Curtea Supremă – în colegiul penal, vor fi cumva reanimate și vor merge înainte. Deocamdată avem ceea ce avem. Avem o situație nu tare bună la Curtea, dar încercăm să redresăm situația”, a menționat Caraman.

Întrebat în cât timp se vor redresa lucrurile la Curtea Supremă de Justiție, el a răspuns: „Când vom avea 11 judecători numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii atunci vom avea și un plen al Curții Supreme de Justiție, atunci vom avea și un președinte al Curții Supreme de Justiție și atunci vom putea spune că lucrurile cât de cât s-au normalizat. Estimez că mai devreme de primăvara anului viitor nu sunt sigur că asta se va întâmpla”.

***

Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul frauda bancară și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Sentința a fost pronunțată pe data de 13 aprilie 2023. În replică, Ilan Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a menționat că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ulterior, avocații lui Șor au depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Potrivit TV8, examinarea recursului în privința lui Șor a început încă în noiembrie 2023. De atunci, ședințele au fost amânate de mai multe ori.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Potrivit unor investigații jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux și opulență. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

În ultima perioadă, Șor a făcut mai multe declarații de la Moscova. Pe 21 aprilie 2024 a anunțat despre „crearea blocului politic Victorie”. Pe 9 mai a fost prezent la parada de la Moscova. Pe 9 iunie, tot de la Moscova, a anunțat despre un congres al blocului „Victorie”.

În mai 2024, Șor a anunțat că a primit pașaport al Federației Ruse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: