Colaj NM

De ce este tergiversată examinarea recursului în dosarul de condamnare a lui Șor? Răspunsul președintelui interimar al CSM

Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a recunoscut că situația la Curtea Supremă de Justiție este „una foarte complicată”. Potrivit lui, se vor redresa lucrurile abia când vor fi 11 judecători numiți în funcție, un plen al Curții Supreme de Justiție și un președinte al Curții. „Estimez că mai devreme de primăvara anului viitor nu sunt sigur că asta se va întâmpla”, a comunicat el. Precizările au fost făcute după ce a fost întrebat de ce se tergiversează examinarea recursului depus de avocații lui Șor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Menționăm, examinarea recursului a început încă în noiembrie 2023, ședințele fiind de atunci amânate de mai multe ori.

La emisiunea „Cutia Neagră Plus” de la TV8, Caraman a fost întrebat de ce este tergiversată examinarea recursului, care a început în noiembrie 2023, în privința lui Șor la Curtea Supremă de Justiție. „De atunci au fost amânate toate ședințele de judecată”, a adăugat prezentatoarea TV.

„Da, societatea cunoaște situația la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 33 de judecători, mai toți au plecat în demisie. La Curte rămăsese patru judecători. (…) Noi am dispus transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție. Acești judecători temporar transferați au avut nevoie de ceva timp pentru a intra în funcție, în esența lucrurilor, pentru că este o diferență mare în a judeca cauza la prima instanțe și în a judeca cauze la Curtea Supremă de Justiție. (…) După aceasta a ajuns vettingul la Curtea de Apel Chișinău și unii judecători de la Curtea de Apel Chișinău erau și ei judecători transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție, în colegiul penal. Atunci când acești judecători au plecat din funcția de judecători a Curții de Apel, evident că au plecat și din funcția de judecători a Curții Supreme de Justiție”, a explicat Caraman.

El a adăugat că „situația la Curtea Supremă de Justiție, în special în colegiul penal, este una foarte complicată”.

„Acum, noi am numit de bază doi judecători la Curtea Supremă de Justiție, în ultimul decret ei au figurat, și acești doi judecători – ultimii care au fost numiți – după cum am înțeles au fost desemnați să judece cauzele penale. Cred eu că lucrurile, la Curtea Supremă – în colegiul penal, vor fi cumva reanimate și vor merge înainte. Deocamdată avem ceea ce avem. Avem o situație nu tare bună la Curtea, dar încercăm să redresăm situația”, a menționat Caraman.

Întrebat în cât timp se vor redresa lucrurile la Curtea Supremă de Justiție, el a răspuns: „Când vom avea 11 judecători numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii atunci vom avea și un plen al Curții Supreme de Justiție, atunci vom avea și un președinte al Curții Supreme de Justiție și atunci vom putea spune că lucrurile cât de cât s-au normalizat. Estimez că mai devreme de primăvara anului viitor nu sunt sigur că asta se va întâmpla”.

***

Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul frauda bancară și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Sentința a fost pronunțată pe data de 13 aprilie 2023. În replică, Ilan Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a menționat că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ulterior, avocații lui Șor au depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Potrivit TV8, examinarea recursului în privința lui Șor a început încă în noiembrie 2023. De atunci, ședințele au fost amânate de mai multe ori.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Potrivit unor investigații jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux și opulență. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

În ultima perioadă, Șor a făcut mai multe declarații de la Moscova. Pe 21 aprilie 2024 a anunțat despre „crearea blocului politic Victorie”. Pe 9 mai a fost prezent la parada de la Moscova. Pe 9 iunie, tot de la Moscova, a anunțat despre un congres al blocului „Victorie”.

În mai 2024, Șor a anunțat că a primit pașaport al Federației Ruse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: