Bani

De ce gazele naturale costă în Moldova 18 lei, când ar putea costa 10? Analiza NM

Evghenii Ceban
| 15 iunie, 2023
19:19

Tariful pentru gazele naturale, în cazul consumatorilor casnici, ar fi putut fi puțin peste 10 lei pentru un metru cub, dacă Moldova ar fi cumpărat astăzi gaze la prețul pieței. Dar Moldovagaz continuă să folosească gazele naturale scumpe, pe care compania de stat Energocom le-a stocat toamna-iarna trecută. Mai mult, aceste achiziții au fost făcute netransparent, iar detaliile făcute publice au provocat un scandal uriaș. Aflați dintr-o analiză NM ce știm noi despre tariful mare pentru gazele naturale și despre achiziționarea cu scandal de anul trecut a gazelor scumpe.

Tarif excesiv, redus

Tariful pentru gazele naturale a fost redus recent în Moldova până la 16,73 lei pentru un metru cub. Cu TVA inclus, tariful pentru consumatorii casnici va constitui 18,07 lei.

Tariful actual include prețul de achiziție de 750 USD pentru 1000 m3,care este de aproape două ori mai mare decât prețurile de piață pentru gazele naturale la bursele europene din data de 14 iunie. Potrivit bursei ICE, prețul gazelor naturale în Europa este de 340-380 USD pentru 1000m3.

Dacă ar fi să calculăm tariful nu din prețul de achiziție aprobat – 750 USD (14 259 lei), dar dintr-un preț apropiat celui de piață – 380 USD (7 224 lei), atunci tariful ar fi putut constitui 9,70 lei sau 10,47 lei cu TVA inclus.

De unde avem acest preț pentru gazele naturale?

Moldovagaz a solicita ANRE să micșoreze tariful după ce a achitat devierile de tarif de aproape 5 miliarde de lei și a primit prețurile prognozate de achiziție de la Energocom (această întreprindere de stat a făcut, la comanda autorităților, toate achizițiile de gaze naturale pe piață (cu excepția celui contractat cu Gazprom).

Prognoza prețurilor oferită de Energocom nu a fost făcută publică, dar după cum a spus anterior într-un interviu pentru NM directorul Energocom, Victor Bînzari, prețul maxim prognozat în 2023 ar putea depăși puțin suma de 600 USD în luna decembrie.

Directorul Moldovagaz,Vadim Ceban, a explicat la rândul său că prețul anual mare de achiziție din tarif (750 USD) se datorează prețului ridicat de achiziție a gazelor naturale în primul trimestru din 2023.

Putem presupune că prețul real de achiziție a gazelor naturale în următoarele luni va fi mai mic, ceea ce ar putea crea premise pentru o nouă micșorare a tarifului, a menționat pentru NM și Victor Bînzari.

Cu toate acestea, Moldovagaz continuă să achiziționeze gaze naturale de la Energocom la prețuri cu mult mai mari decât cele de piață. În aprilie prețul a constituit 672 USD pentru o mie de metri cubi, în timp ce prețurile pe piață au variat între 430 și 540 USD, în mai – 655 USD în timp ce prețurile de piață au fost cuprinse între 280 și 420 USD.

Cauza acestei mari diferențe – rezerve mari de gaze naturale cumpărate de Energocom în toamna-iarna din 2022-2023 la prețurile de atunci.Potrivit directorului Energocom, întreprinderea a cumpărat în acea perioadă în jur de 600 de milioane de metri cubi de gaze naturale la un preț mediu de 88 de Euro pentru MWh sau de 998 USD pentru o mie de metri cubi raportat la cursul de astăzi euro-dolar.

Moldova continuă să consume aceste gaze naturale și în prezent. Conform datelor din 9 iunie, Moldova mai are stocate 100 de milioane de metri cubi de gaze.

Notă: Moldova, fără regiunea transnistreană, consumă în medie anual 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, dintre care 80% sunt utilizate în sezonul de încălzire. În 2022, consumul de gaze naturale s-a redus la 860 de milioane de metri cubi – cel mai mic indicator din toată istoria țării.

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, și directorul Energocom, Victor Bînzari, au declarat în repetate rânduri că autoritățile Moldovei s-au aprovizionat cu gaze pentru a nu se confrunta cu un deficit în sezonul de încălzire. Dar datorită unei ierni blânde și a economiilor făcute, inclusiv de către autorități și populație, consumul de gaze naturale a fost mai mic decât cel planificat. Datorită iernii calde și a consumului redus de gaze naturale, deja la sfârșitul lui ianuarie, începutul lunii februarie prețurile pe piața europeană au început să scadă.

Experții și reprezentanții opoziției au mai multe întrebări cu privire la achizițiile făcute de Energocom.

Achiziția 1: gaz de la „Gazprom”

Șeful Energocom, Victor Bînzari, a spus pentru NM că din cele 600 de milioane de metri cubi de gaze achiziționate de Moldova, aproape 80 de milioane de metri cubi au fost cumpărate de Energocom, de la Moldovagaz, adică de la „Gazprom”. Toate achizițiile, prețurile și volumele au fost stabilite de Comisia pentru Situații Excepționale.

De exemplu, în august-septembrie, Energocom a cumpărat (,2) de la Moldovagaz aproape 25 de milioane de metri cubi de gaze naturale la prețuri cuprinse între 1058,11 USD și 1881 USD pentru 1000 m3. Achizițiile au fost făcute nu doar pentru a face rezerve strategice, dar și pentru a ajuta Moldovagaz să plătească „Gazprom” pentru consumul curent.

Achiziția 2: Furnizorul secret

Potrivit directorului Energocom, încă 180 de milioane de metri cubi au fost achiziționate în conformitate cu două decizii secrete ale Comisiei pentru Situații Excepționale din data de 11 noiembrie și 19 ianuarie. Acestea au fost desecretizate abia la sfârșitul lunii aprilie 2023 deja de către Guvernul Recean.

Un singur punct nu a fost desecretizat – cel privind denumirea companiei de la care Energocom a cumpărat gaze naturale.

Directorul Energocom susține că întreprinderea a plătit pentru gazele naturale cumpărate în baza contractelor secrete cu 25% mai puțin decât prețurile de pe piață la acel moment. Potrivit bursei ICE, prețurile de piață în zilele în care au fost aprobate deciziile secrete de către Comisia pentru Situații Excepționale erau mai mari decât prețul pe care urma să-l plătească Energocom, dar diferența de preț este cu mult mai mică de 25%.

Licitație pe banii BERD și câștigătorul – un consilier guvernamental

Energocom a cumpărat încă 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale cu 300 de milioane de Euro oferiți sub formă de credit de către BERD în urma licitațiilor.

Denumirile companiilor, prețurile și volumele de gaze, care au fost livrate Moldovei, nu au fost făcute publice până în prezent. Datorită informației, făcută enunțată de liderul formațiunii politice „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, și confirmată ulterior de către directorul Energocom în studioul NM, s-a aflat că mai mult de jumătate din volumul de gaze naturale cumpărate în baza licitațiilor, a fost livrat în Moldova de către compania ERU Group (Energy Resources of Ukraine).Unul dintre șefii acestei companii este Willem Coppoolse, care a consultat în trecut ministerul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în problema achiziționării gazelor naturale.

În toamna anului 2021, Willem Coppoolse ajuta Guvernul de la Chișinău și Energocom să facă primele achiziții de gaze naturale din surse alternative. Mai mult, potrivit datelor unei versiuni mai vechi a site-ului Energocom, în acea perioadă el personal conducea tenderele de achiziționare a gazelor naturale.

În ianuarie 2022, Willem Coppoolse devine director al ERU Group, care în toamna-iarna 2022 a câștigat cele mai multe tendere de achiziționare a gazelor naturale pentru Moldova.

Directorul Energocom a precizat pentru NM că compania ERU a propus în cazul a peste 50% dintre tendere cel mai mic preț. Victor Bînzari a mai spus că nu vede niciun conflict de interese în cazul lui Willem Coppoolse și compania ERU Group.

„În a doua jumătate a anului 2021, Guvernul a decis că, după reducerea volumului de gaze livrate de către „Gazprom”, Energocom trebuie să facă achiziții de pe piață […] Willem Coppoolse a fost delegat ori de către misiunea UE, ori de către reprezentanții unei misiuni diplomatice, să ajute Energocom să înceapă livrările. Atunci el ne-a ajutat să facem primele achiziții”, a povestit Victor Bînzari

Ce urmează?

Potrivit șefului Energocom, în jur de 50 de milioane din cele 100 de milioane de metri cubi de gaze rămase în stoc, vor fi folosite pentru consumul curent, restul va rămâne în rezervă. Datorită achiziționării gazelor la preț de piață, întreprinderea planifică să micșoreze prețul de vânzare pentru Moldovagaz.

În data de 9 iunie, Energocom a anunțat că se pregătește să semneze contracte de livrare a gazelor naturale în Moldova cu compania grecească DEPA și cu un furnizor din România, a cărui nume nu a fost divulgat. Prețul de livrare va depinde de indicele TTF, la care vor fi adăugate doar costurile pentru transportare. Compania nu a anunțat când vor fi semnate contractele și când vor începe livrările în Moldova.

În același timp, la începutul lunii iunie, prețurile gazelor naturale au început să crească în Europa. Potrivit bursei ICE, prețul gazelor naturale în ultimele două săptămâni a crescut de la 270 USD până la 380 USD pentru 1000 de metri cubi.

De ce Energocom?

Dacă prețul oferit de Energocom este cu mult mai mare decât cel de pe piață din cauza rezervelor de gaze naturale „scumpe”, pe care compania le vinde consumatorilor, atunci de ce Moldovagaz cumpără gaze de la această companie?

Moldovagaz face referire la decizia Comisiei pentru Situații Excepționale. „Moldovagaz cumpără gaze naturale de la Energocompentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale, pe care întreprinderea le aplică întocmai”, se arată în răspunsul Moldovagaz la solicitarea NM.

Compania a mai precizat că prețul mediu anual de achiziție oferit de Energocom este acceptabil și cel mai important este faptul că volumele de gaze naturale propuse corespund cerințelor Moldovagaz. „În așa mod,raportul dintre preț și volum [oferit de Energocom] este în prezent unul optim. Pe piața spot este practic imposibil să cumperi deodată astfel de volume la un preț accesibil. Mai mult, pentru astfel de achiziții există o procedură standard KYC (know your customer), și nu există nicio siguranță că Moldovagaz o va trece cu succes la alți vânzători. Drept urmare, această decizie se bazează pe o analiză a situației actuale de pe piață și pe procedurile de încheiere a astfel de tranzacții”, au mai adăugat reprezentanții Moldovagaz.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Politică

„Caută în disperare carne de tun”: Grosu, apel către moldovenii din Rusia după decretul semnat de Putin

Viață

Unii deținătorii de credite ipotecare pot beneficia de facilități fiscale de până la 16 100 lei, anual

Sfaturile expertului

Sfaturile expertului: de ce sortarea deșeurilor începe acasă, nu la groapa de gunoi

P.
| 16 decembrie, 2025
10:00

Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Republicii Moldova, cu impact direct asupra sănătății oamenilor și calității vieții. Deși cadrul legal este tot mai bine aliniat standardelor europene, realitatea din teren arată un nivel scăzut de conștientizare, infrastructură insuficientă și costuri logistice ridicate. Ce deșeuri sunt cele mai periculoase, ce pot face oamenii concret și ce soluții putem implementa în Moldova, ne răspunde Mihail Grecu, Directorul General MoldRec Group SRL

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova?

Cea mai mare provocare rămâne nivelul redus de conștientizare. O bună parte a populației nu cunoaște importanța colectării separate și impactul deșeurilor asupra sănătății și mediului. Din acest motiv, vedem în continuare cazuri de depozitare necontrolată. Este absolut necesar să consolidăm educarea și implicarea publicului.

O altă provocare majoră este capacitatea limitată de tratare și reciclare la nivel național. Multe tipuri de deșeuri nu pot fi gestionate complet în țară și trebuie exportate, ceea ce crește costurile și dependența de parteneri externi.

La toate acestea se adaugă costurile logistice ridicate. Transportul și tratarea deșeurilor, în special în localitățile mici, unde cantitățile colectate sunt reduse, conduc la un cost pe tonă mult mai mare și afectează sustenabilitatea sistemului.

Cu toate aceste dificultăți, ne menținem angajamentul ferm de a dezvolta un sistem funcțional, modern și transparent, care să aducă Republica Moldova mai aproape de standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor.

În ce măsură infrastructura actuală permite o separare reală a deșeurilor (plastic, hârtie, metal, sticlă, biodegradabile) și care sunt politicile statului în acest sens?

Rețeaua actuală permite doar parțial o separare reală a deșeurilor. Deși în orașele mari vedem progrese – insule ecologice și containere separate pentru plastic, hârtie, metal și sticlă – acoperirea este încă limitată, iar funcționarea sistemului este departe de a fi uniformă la nivel național.

În multe localități mici și rurale, sistemul de colectare separată lipsește complet sau este insuficient. Containerele sunt adesea neinscripționate corect, iar pentru fluxuri precum biodeșeurile, textilele, uleiurile sau deșeurile periculoase infrastructura este aproape inexistentă.

Conform politicii de stat, până în 2025 toate localitățile ar fi trebuit să dispună de o rețea de colectare separată pentru principalele fracții reciclabile, iar până în 2030 țara trebuie să atingă cel puțin 30 % pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru aceste fluxuri. Tot până în 2030, minimum 55 % dintre deșeurile din construcții și demolări ar trebui să fie valorificate.

Chiar și acolo unde infrastructura există, problema majoră rămâne contaminarea fracțiilor: containerele sunt frecvent umplute cu deșeuri amestecate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea unei reciclări reale. La toate acestea se adaugă capacitățile limitate de sortare, tratare și reciclare la nivel național, ceea ce obligă adesea operatorii să transfere sau să exporte deșeuri, crescând costurile și reducând eficiența sistemului.

Pe scurt, cadrul legal este bine aliniat cu cerințele europene, însă dotările și echipamentele de bază, inclusiv aplicarea practică, rămân în urmă. Pentru a putea vorbi despre o separare reală a deșeurilor este nevoie de investiții semnificative în rețeaua locală de reciclare, de o implicare mai activă a autorităților publice locale și de campanii consistente de informare și responsabilizare a populației.

Care sunt cele mai răspândite deșeuri ce pot provoca mari daune asupra mediului și sănătății?

Cele mai periculoase și răspândite tipuri de deșeuri sunt cele care combină două elemente: volum mare și impact toxic ridicat. Iată ce deșeuri afectează cel mai mult mediul înconjurător și sănătatea oamenilor:

Deșeurile electrice și electronice (DEEE). Sunt cele mai problematice, deoarece conțin metale grele (plumb, mercur, cadmiu), substanțe ignifuge, acizi și freoni.
Efecte: contaminarea solului și a apelor, afectarea sistemului nervos și a funcțiilor endocrine, poluarea aerului prin arderea necontrolată;
Deșeurile de plastic și microplasticele. Plasticul se descompune în sute de ani, iar microplasticele au fost detectate în aer, apă, sol și chiar în organismul uman.
Efecte: perturbarea ecosistemelor, blocarea sistemelor digestive la animale, transportul substanțelor toxice în lanțul alimentar;
Deșeurile periculoase industriale. Aici intră uleiurile uzate, solvenții, vopselele, acizii, bateriile sau nămolurile contaminate.

Efecte: poluare chimică severă, risc de incendii și explozii, emisii toxice care afectează plămânii și pielea;

Ambalajele din sticlă și metal abandonate. Nu sunt toxice în sine, dar sunt extrem de persistente și foarte frecvent aruncate ilegal.
Efecte: deteriorarea peisajului, pericol de incendii, risc pentru animale și oameni;
Deșeurile biologice și alimentare. În lipsa colectării separate, ajung în depozite, unde fermentează.

Efecte: generarea de metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂, și atragerea rozătoarelor și vectorilor de boli.

În concluzie, cele mai periculoase deșeuri nu sunt neapărat cele care se văd cel mai des, ci cele care, odată scăpate de sub control, pot afecta pe termen lung sănătatea oamenilor și stabilitatea ecosistemelor. Gestionarea corectă a DEEE, a plasticului și a deșeurilor periculoase trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat care dorește să reducă riscurile de mediu.

În spațiul public nu se vorbește suficient de mult despre deșeurile alimentare. Care este potențialul real de compostare și producție de biogaz din deșeurile organice și ce nu cunosc oamenii despre „reciclarea” produselor alimentare.

Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale generate în Moldova, ceea ce înseamnă un potențial uriaș pentru producerea de compost și biogaz. Problema este că, în prezent, colectarea separată este limitată, iar majoritatea localităților nu dispun de infrastructura necesară pentru valorificarea lor.

Mulți oameni nu realizează că resturile alimentare nu trebuie aruncate la întâmplare. Amestecarea lor cu alte tipuri de deșeuri face practic imposibilă reciclarea sau transformarea în resurse. Operatorii autorizați gestionează aceste fluxuri în condiții sigure și eficiente, însă capacitatea lor este încă insuficientă pentru întreaga țară.

Pentru a valorifica complet potențialul de compost și biogaz este nevoie de investiții în infrastructură, extinderea colectării separate și campanii de conștientizare, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă că reciclarea produselor alimentare nu este doar posibilă, ci și esențială pentru mediu și economie.

Ce recomandări concrete aveți pentru cetățeni privind sortarea corectă a deșeurilor, având în vedere capacitățile actuale ale serviciilor de salubrizare?

Având în vedere infrastructura actuală, cetățenii pot contribui semnificativ la reducerea poluării și la creșterea ratei de reciclare prin câteva practici concrete:

Colectarea separată acasă. Chiar dacă nu toate fluxurile sunt preluate sistematic, este recomandat să separăm hârtia și cartonul, plasticul, sticla și metalul în recipiente distincte. Chiar și atunci când containerele publice nu sunt întotdeauna disponibile, păstrarea deșeurilor separate acasă facilitează reciclarea atunci când acestea ajung la punctele autorizate;
Respectarea culorilor și etichetelor containerelor: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metale, verde/alb pentru sticlă, roșu pentru deșeuri periculoase. Acest lucru ajută operatorii de salubrizare să sorteze mai eficient și să reducă contaminarea fracțiilor;
Depozitarea separată a deșeurilor periculoase. Bateriile, echipamentele electrice și uleiurile uzate nu trebuie aruncate la gunoiul menajer. Ele pot fi predate operatorilor autorizați, precum grupului de companii MoldRec, care le gestionează în siguranță;
Reducerea risipei alimentare. Resturile organice pot fi colectate separat și, acolo unde există posibilitatea, utilizate pentru compost sau biogaz. Chiar dacă infrastructura nu este încă disponibilă peste tot, separarea acestor deșeuri la sursă este esențială.

Dar în ceea ce privește agenții economici, ce recomandări aveți pentru a-și îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și a se conforma mai bine legislației actuale?

Agenții economici pot îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și conformarea la legislația actuală prin câteva măsuri esențiale:

Angajarea unui responsabil de mediu. Acesta coordonează gestionarea deșeurilor, se asigură că angajații respectă regulile de sortare și manipulare și menține documentația completă;
Colaborarea cu operatori autorizați. Prin parteneriate cu companii specializate, cum ar fi MoldRec Group prin Moldcontrol, deșeurile, inclusiv cele periculoase sau DEEE, sunt colectate și prelucrate conform standardelor locale și internaționale;
Instruirea angajaților. Toți angajații trebuie să fie familiarizați cu regulile de sortare și depozitare, pentru a evita contaminarea fracțiilor și a reduce riscurile de mediu.

De asemenea, pot face investiții mici, dar eficiente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate:

Coșuri pentru colectarea selectivă. Ce faci: instalezi containere pentru plastic, hârtie, metal și sticlă în spațiile de lucru;
Facturi și documente digitale. Ce faci: treci la facturi electronice și documente interne digitale;
Compostarea deșeurilor organice. Ce faci: instalezi un recipient de compost pentru resturi alimentare (dacă ai cantină sau spațiu verde);
Repararea echipamentelor. Ce faci: întreții și repari echipamentele pentru a reduce deșeurile generate de defecțiuni;
Reducerea consumului de materiale de unică folosință. Ce faci: înlocuiești paharele, tacâmurile și recipientele de unică folosință cu alternative reutilizabile.

La nivel internațional, tot mai multe orașe adoptă modele Pay-As-You-Throw. Credeți că un astfel de sistem ar putea funcționa în Moldova și ar reduce volumul de deșeuri amestecate?

Modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) presupune că fiecare gospodărie sau unitate economică plătește pentru gestionarea deșeurilor în funcție de cantitatea de deșeuri reziduale pe care o generează și nu un tarif fix, indiferent de volum. Practic, PAYT transformă costul gestionării deșeurilor într-un instrument de responsabilizare, încurajând reducerea deșeurilor la sursă și reciclarea eficientă.

Dacă ar fi implementat în Moldova, modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) ar putea funcționa astfel:

fiecare gospodărie primește saci sau containere etichetate pentru deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate); cantitatea de deșeuri reziduale produsă determină taxa plătită: cu cât sunt mai multe deșeuri amestecate, cu atât costul crește;
deșeurile sortate corect (plastic, hârtie, sticlă, metal, biodegradabile) nu sunt taxate sau sunt taxate mai puțin, ceea ce stimulează reciclarea;
operatorii de salubritate colectează și cântăresc deșeurile reziduale la ridicare, iar cetățenii plătesc doar pentru cantitatea efectivă generată;
în paralel, campaniile de informare și educare încurajează populația să sorteze corect și să reducă consumul inutil.

Astfel, sistemul PAYT ar transforma responsabilitatea gestionării deșeurilor într-un stimulent concret: dacă reduci deșeurile amestecate, plătești mai puțin și contribui la protecția mediului. În combinație cu SDA și punctele de colectare existente, PAYT poate ajuta Moldova să reducă cantitatea de deșeuri abandonate și să crească ratele de reciclare.

***

Mihail Grecu este specialist cu o experiență de două decenii în administrarea și dezvoltarea afacerilor și expert în gestionarea deșeurilor. Din 2024 deține funcția de Director General al grupului de companii MoldRec Group SRL și AP Moldcontrol, specializate în gestionarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase și a echipamentelor electrice și electronice (DEEE).

MoldRec operează din februarie 2014 și asigură partea tehnică a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, transformând obligațiile legale și angajamentele de mediu în acțiuni concrete de colectare și reciclare. Organizația MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 5 700 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.