De ce linia Vulcănești-Chișinău nu este încă funcțională, în pofida prognozelor? Explicația ministrului Energiei

După avaria de peste trei ore din 31 ianuarie, care a afectat aproximativ 60–70% din teritoriul Republicii Moldova și a reaprins criticile privind vulnerabilitatea sistemului energetic, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu explicații privind nefinalizarea Liniei electrice Vulcănești–Chișinău. Oficialul a declarat că termenele anunțate anterior s-au bazat pe datele disponibile la acel moment, însă condițiile meteorologice neprevăzute din toamna trecută și întârzierile logistice la livrarea echipamentelor pentru stațiile electrice au dus la amânarea proiectului.

Potrivit ministrului, estimările inițiale privind finalizarea proiectului s-au bazat pe date și presupuneri tehnice valabile la momentul respectiv, însă în lunile octombrie și noiembrie au intervenit condiții meteorologice neprevăzute, care au îngreunat semnificativ lucrările, în special în stațiile electrice.

„Partea bună e că la sfârșitul lunii noiembrie au fost finalizate lucrările de construcție pe linie. Și urmau ajustări și urmau lucrările tehnice de testare, care au fost efectuate acum în luna ianuarie Dar linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Linia leagă stația Vulcănești și stația Chișinău”a precizat Junghietu.

Ministrul a mai menționat că în cele două stații au existat și întârzieri de ordin logistic, inclusiv livrări întârziate de echipamente, care au contribuit la prelungirea termenului de execuție. În pofida condițiilor meteo dificile, contractorii au continuat lucrările, inclusiv pe ger.

„S-au depus eforturi și așteptăm deja să finalizeze lucrările de construcție în cele două stații și noul termen care se vehiculează cu contractorii ar fi luna martie”, a declarat ministrul Energiei.

Bateriile de stocare: peste 200 MW, cu investiții private

Referindu-se la proiectul bateriilor de stocare a energiei, Dorin Junghietu a amintit că inițiativa a fost inițial finanțată printr-un grant USAID, însă proiectul nu a mai continuat după închiderea programului și lipsa finanțării.

În prezent, interesul a fost preluat de investitori privați. „Sunt deja contractate capacități de peste 200 de megawați de baterii de stocare, care urmează să fie instalate în lunile următoare în Republica Moldova”, a spus ministrul.

Aceste capacități vor permite stocarea surplusului de energie produsă din surse regenerabile în timpul verii și utilizarea ei în orele de vârf, când consumul și prețurile sunt mai ridicate.

„Deci acest proiect, această inițiativă, acest obiectiv continuă și el va fi implementat”, a conchis Dorin Junghietu.

Cum explică Junghietu pana de curent din 31 ianuarie

Întrebat despre cauzele penei de curent din 31 ianuarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că incidentul nu poate fi analizat exclusiv la nivel național, deoarece sistemul electroenergetic al Republicii Moldova este parte a unui sistem regional interconectat. Potrivit acestuia, stabilitatea rețelei depinde direct de funcționarea sistemelor din Ucraina și România, în cadrul blocului ENTSO-E.

„La ora 10:42, linia de la Vulcănești la MGRES a declanșat, automat s-a deconectat și linia Isaccea–Vulcănești. În aceeași perioadă de timp, practic la vreo cinci minute, s-au declanșat și câteva linii de 330 și 750 kV în Ucraina. Acest lucru a dus la o separare parțială a sistemului electroenergetic moldovenesc și a unei părți din sistemul ucrainean din blocul ENTSO-E, iar din cauza unei lipse de putere a început să scadă frecvența. În momentul în care frecvența a început să scadă, automat s-au declanșat și sistemele de protecție, care sunt setate să decupleze anumite regiuni pentru a nu se arde echipamentele. Sistemul nu cedează, ci se protejează, iar acest lucru a ajutat inclusiv la menținerea CET-urilor în funcțiune”, a spus ministrul.

Dorin Junghietu a precizat că declanșatorul inițial al avariei a fost un factor meteo, care a afectat o linie veche din rețea.

„Declanșatorul a fost un factor meteo. Pe parcursul zilei anterioare au fost rafale de vânt, iar dimineața zilei de 31 ianuarie s-a produs o ruptură a unui conductor pe una din faze. Linia are peste 50 de ani, toate ciclurile de răcire și încălzire dăunează, plus greutatea de la chiciură, iar punctul cel mai slab a cedat”, a explicat ministrul.

Totodată, Junghietu a menționat că vulnerabilitatea sistemului electroenergetic ucrainean, afectat de atacuri și bombardamente, a amplificat criza.

„Cauza indirectă este și faptul că sistemul electroenergetic ucrainean este vulnerabil și fragilizat din cauza atacurilor și bombardamentelor”, a declarat Dorin Junghietu.

***

Remintim că primele probe pe Linia Electrică Aeriană (LEA) Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice”, au avut loc joi, 22 ianuarie. Testările s-au încheiat cu rezultate pozitive: linia a fost pusă sub tensiune și operează în condiții normale, la parametrii tehnici prevăzuți, anunță Ministerul Energiei.

Linia trebuia să fie finalizată la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost întârziată de condițiile meteo, după cum a explicat anterior ministrul de resort, Dorin Junghietu.

Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești–Chișinău au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro.

Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură strategică între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități.

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Oficial: Moldova a deschis negocierile cu UE pentru încă 17 capitole. Declarații după reuniunea de la Luxemburg (LIVE)⚡️⚡️⚡️

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă două grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Reuniunea a avut loc pe 13 octombrie, la Luxemburg. NewsMaker transmite în direct declarațiile comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, ministrului de stat irlandez pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne, și viceprim-ministrei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.

Cele două grupuri cuprind 17 capitole de negociere. După deschiderea grupului „Valori fundamentale”, pe 15 iunie, și a celui privind relațiile externe, pe 14 iulie, numărul capitolelor deschise ajunge, astfel, la 24 din cele 33.

Chișinăul intră „într-o cursă contra cronometru”? Reacții la Chișinău

Premierul Vasile Tofan a fost primul oficial de la Chișinău care a anunțat deschiderea celor 17 capitole. Oficialul spune că evenimentul este un pas important, dar avertizează că urmează o etapă și mai solicitantă. Potrivit lui, acum Moldova este „într-o cursă contra cronometru” pentru a încheia negocierile de aderare până în 2028.

„Hotărârea noastră de a merge în UE este mai puternică decât obstacolele care ne stau în față. Vrem ca cetățenii și antreprenorii din Moldova să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități ca în orice stat membru. Mulțumesc tuturor colegilor implicați în acest proces și felicitări nouă, tuturor, pentru acest progres. Continuăm drumul spre Uniunea Europeană!”, a scris Tofan pe rețele.

Și președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a salutat decizia celor 27 de state membre și le-a mulțumit celor implicați în pregătirea aderării.

„Decizia celor 27 de state membre arată că progresele noastre sunt recunoscute și că putem înainta atunci când ne facem bine temele. Vă mulțumesc, dragi prieteni europeni, pentru sprijin și pentru că munca moldovenilor este răsplătită. Noi vom munci în continuare, cu mai multă determinare, pentru a pregăti țara de aderare. Să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Să fim generația care duce Moldova în marea familie europeană!”, a scris Grosu pe rețele.

Ce beneficii vor aduce cetățenilor cele două capitole

Grupul „Piața internă” cuprinde nouă capitole și vizează libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Moldova trebuie să-și alinieze legislația și standardele la cele europene în domenii precum siguranța produselor, protecția consumatorilor, concurența, serviciile financiare și sănătatea publică.

Printre beneficiile urmărite se numără mai multe oportunități de muncă și afaceri în UE, recunoașterea calificărilor profesionale în condițiile normelor europene, protejarea drepturilor sociale și accesul companiilor moldovenești la o piață de peste 450 de milioane de consumatori.

Grupul „Competitivitate și creștere incluzivă” cuprinde opt capitole. Acesta include transformarea digitală, fiscalitatea, politica economică și monetară, ocuparea forței de muncă, industria, cercetarea, educația, cultura și domeniul vamal.

Reformele asumate urmăresc modernizarea economiei, consolidarea drepturilor angajaților, dezvoltarea serviciilor digitale, îmbunătățirea educației și alinierea politicilor fiscale și vamale la cele ale UE.

Ce urmează după deschiderea capitolelor

Deschiderea negocierilor nu înseamnă încheierea reformelor, precizează Biroul de reintegrare. Republica Moldova va trebui să îndeplinească angajamentele asumate, reflectate în Programul Național de Aderare, iar UE va evalua progresele înregistrate și respectarea condițiilor pentru închiderea negocierilor.

În paralel, vor fi negociate perioadele de tranziție solicitate de Guvern. Acestea ar permite aplicarea treptată a unor reguli europene după aderare, în domenii justificate și pentru intervale limitate.

Moldova urmărește și accesul la anumite oportunități înainte de aderare. Printre obiective se numără recunoașterea semnăturilor electronice moldovenești în cadrul mecanismului european relevant, obținerea statutului de țară asociată la Erasmus+ și participarea mai strânsă la sistemele europene de protecție a consumatorilor, securitate socială și supraveghere financiară.

***

Reamintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.

Chișinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: