De ce linia Vulcănești-Chișinău nu este încă funcțională, în pofida prognozelor? Explicația ministrului Energiei

După avaria de peste trei ore din 31 ianuarie, care a afectat aproximativ 60–70% din teritoriul Republicii Moldova și a reaprins criticile privind vulnerabilitatea sistemului energetic, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu explicații privind nefinalizarea Liniei electrice Vulcănești–Chișinău. Oficialul a declarat că termenele anunțate anterior s-au bazat pe datele disponibile la acel moment, însă condițiile meteorologice neprevăzute din toamna trecută și întârzierile logistice la livrarea echipamentelor pentru stațiile electrice au dus la amânarea proiectului.

Potrivit ministrului, estimările inițiale privind finalizarea proiectului s-au bazat pe date și presupuneri tehnice valabile la momentul respectiv, însă în lunile octombrie și noiembrie au intervenit condiții meteorologice neprevăzute, care au îngreunat semnificativ lucrările, în special în stațiile electrice.

„Partea bună e că la sfârșitul lunii noiembrie au fost finalizate lucrările de construcție pe linie. Și urmau ajustări și urmau lucrările tehnice de testare, care au fost efectuate acum în luna ianuarie Dar linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Linia leagă stația Vulcănești și stația Chișinău”a precizat Junghietu.

Ministrul a mai menționat că în cele două stații au existat și întârzieri de ordin logistic, inclusiv livrări întârziate de echipamente, care au contribuit la prelungirea termenului de execuție. În pofida condițiilor meteo dificile, contractorii au continuat lucrările, inclusiv pe ger.

„S-au depus eforturi și așteptăm deja să finalizeze lucrările de construcție în cele două stații și noul termen care se vehiculează cu contractorii ar fi luna martie”, a declarat ministrul Energiei.

Bateriile de stocare: peste 200 MW, cu investiții private

Referindu-se la proiectul bateriilor de stocare a energiei, Dorin Junghietu a amintit că inițiativa a fost inițial finanțată printr-un grant USAID, însă proiectul nu a mai continuat după închiderea programului și lipsa finanțării.

În prezent, interesul a fost preluat de investitori privați. „Sunt deja contractate capacități de peste 200 de megawați de baterii de stocare, care urmează să fie instalate în lunile următoare în Republica Moldova”, a spus ministrul.

Aceste capacități vor permite stocarea surplusului de energie produsă din surse regenerabile în timpul verii și utilizarea ei în orele de vârf, când consumul și prețurile sunt mai ridicate.

„Deci acest proiect, această inițiativă, acest obiectiv continuă și el va fi implementat”, a conchis Dorin Junghietu.

Cum explică Junghietu pana de curent din 31 ianuarie

Întrebat despre cauzele penei de curent din 31 ianuarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că incidentul nu poate fi analizat exclusiv la nivel național, deoarece sistemul electroenergetic al Republicii Moldova este parte a unui sistem regional interconectat. Potrivit acestuia, stabilitatea rețelei depinde direct de funcționarea sistemelor din Ucraina și România, în cadrul blocului ENTSO-E.

„La ora 10:42, linia de la Vulcănești la MGRES a declanșat, automat s-a deconectat și linia Isaccea–Vulcănești. În aceeași perioadă de timp, practic la vreo cinci minute, s-au declanșat și câteva linii de 330 și 750 kV în Ucraina. Acest lucru a dus la o separare parțială a sistemului electroenergetic moldovenesc și a unei părți din sistemul ucrainean din blocul ENTSO-E, iar din cauza unei lipse de putere a început să scadă frecvența. În momentul în care frecvența a început să scadă, automat s-au declanșat și sistemele de protecție, care sunt setate să decupleze anumite regiuni pentru a nu se arde echipamentele. Sistemul nu cedează, ci se protejează, iar acest lucru a ajutat inclusiv la menținerea CET-urilor în funcțiune”, a spus ministrul.

Dorin Junghietu a precizat că declanșatorul inițial al avariei a fost un factor meteo, care a afectat o linie veche din rețea.

„Declanșatorul a fost un factor meteo. Pe parcursul zilei anterioare au fost rafale de vânt, iar dimineața zilei de 31 ianuarie s-a produs o ruptură a unui conductor pe una din faze. Linia are peste 50 de ani, toate ciclurile de răcire și încălzire dăunează, plus greutatea de la chiciură, iar punctul cel mai slab a cedat”, a explicat ministrul.

Totodată, Junghietu a menționat că vulnerabilitatea sistemului electroenergetic ucrainean, afectat de atacuri și bombardamente, a amplificat criza.

„Cauza indirectă este și faptul că sistemul electroenergetic ucrainean este vulnerabil și fragilizat din cauza atacurilor și bombardamentelor”, a declarat Dorin Junghietu.

***

Remintim că primele probe pe Linia Electrică Aeriană (LEA) Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice”, au avut loc joi, 22 ianuarie. Testările s-au încheiat cu rezultate pozitive: linia a fost pusă sub tensiune și operează în condiții normale, la parametrii tehnici prevăzuți, anunță Ministerul Energiei.

Linia trebuia să fie finalizată la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost întârziată de condițiile meteo, după cum a explicat anterior ministrul de resort, Dorin Junghietu.

Lucrările de construcție a Liniei Electrice Aeriene (LEA) Vulcănești–Chișinău au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro.

Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură strategică între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități.

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: