Captură video

De ce nu a început reconstrucția Filarmonicii? Explicația lui Prodan, după 4 ani la Ministerul Culturii

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a prezentat marți, 21 octombrie, bilanțul celor patru ani de mandat. Oficialul a vorbit despre investițiile și proiectele care, potrivit lui, au contribuit la dezvoltarea culturii, turismului, patrimoniului și mass-mediei, dar și despre provocările rămase nerezolvate – între care reconstrucția Filarmonicii Naționale, distrusă într-un incendiu acum cinci ani.

Prodan susține că, în cei patru ani de mandat, a ales să se concentreze „în limita alocațiilor bugetare” pe oameni, nu pe infrastructură – cele două componente în care, spune el, „se împarte” Filarmonica. „Lăsați-ne pe noi să ne ocup de oameni și de infrastructură – cei care se ocupă de infrastructură. Altfel vom face prost și una, și alta”, a spus ministrul în exercițiu.  

Prodan susține că edificiul – a cărui construcție ar necesita un buget comparabil cu fondurile totale alocate Ministerului Culturii în ultimii patru ani – trebuie să fie transformat într-o clădire „modernă, nouă, care să trezească invidie și admirație”, și nu doar renovat, restaurat sau reconstruit.

„Nu ne putem permite în grabă, în lipsă de finanțe, să începem o construcție care nu avem garanția că o ducem la capăt. Ea va fi făcută, fără doar și poate, pentru că în lipsa unei filarmonici nu poate fi imaginea unei capitale europene împlinită. (…) Este un obiectiv al guvernării, nu doar un obiectiv al Ministerului Culturii. Noi suntem parte componentă a acestei guvernări, noi reieșim din posibilitățile și prioritățile stabilite și prioritizăm în limita competențelor noastre. Eu consider că noi am făcut corect că nu ne-am aventurat în începerea și mimarea unei „oarecare” construcții”, a explicat Prodan la sfârșit de mandat.

Amintim că Sergiu Prodan a fost numit ministru al culturii în 2021. Inițial, el a exercitat această funcție în Guvernul Gavrilița, iar apoi și-a continuat activitatea în Guvernul Recean. El a precizat că, cel mai probabil, nu va rămâne în viitorul Guvern, întrucât are proiecte cinematografice puse pe pauză, la care vrea să revină.

***

Fondată în 1940, în decursul celor 80 ani de activitate Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, de muzică academică, populară, muzică uşoară şi jazz.

Incendiul din Filarmonică, care a avut loc pe 24 septembrie 2020, a distrus practic în totalitate interiorul clădirii. Pompierii au luptat ore în șir cu flăcările. Localizarea incendiului a fost posibilă abia spre seară. Atunci, Maia Sandu, care era lidera PAS și care urma la scurt timp să fie aleasă pentru prima dată în funcția de președintă a țării, a declarat că va identifica resursele necesare pentru a reconstrui edificul. 

Câteva zile mai târziu, Guvernul a deschis un cont special pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucției Filarmonicii. În august 2021, contactați de NM, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că, în conturile instituției, fuseseră adunați circa 2 milioane de lei din donații. Ulterior, în septembrie 2021, directoarea filarmonicii, Svetlana Bivol, a spus că s-au colectat aproximativ 4,5 milioane de lei pentru reconstrucția clădirii, însă această sumă nu este suficientă pentru construcția unei noi filarmonici. În iunie 2025, în timp ce prezenta un proiect în Parlament, Prodan a declarat, fiind întrebat de opoziție, că imediat după incendiu au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. Oficialul declara atunci că fondurile sunt destinate „exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: