De Crăciun, Stoianoglo și Slusari au discutat despre „furtul miliardului”. Ce decizie a luat procurorul general

Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, ar fi dispus să „colaboreze cu parlamentul”, cu condiția „să nu fie atras în jocuri politice”. Declarația a fost făcută astăzi, 8 ianuarie, de deputatul blocului ACUM, fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Alexandru Slusari. Pa pagina sa de Facebook, parlamentarul a precizat că s-a întâlnit cu Stoianoglo, în ajun, la inițiativa șefului Procuraturii Generale, iar discuțiile s-au axat, în principal, pe subiectul investigării jafului bancar. Contactat de NM, Alexandur Slusari a precizat că procurorul general a căzut de acord să prezinte, în plenul parlamentului, un raport privind investigarea cazurilor de rezonanță din societate.

„Am reiterat poziția Comisiei de anchetă precum că procesul devalizării sistemului bancar a fost o operațiune bine pregătită în timp și coordonată cu politicenii și demnitarii de stat, care conform legii erau obligați să contracăreze jaful. Planul devalizării a fost realizat etapizat, perseverent, începând cu anul 2011”. a scris Slusari.

Contactat de NM, fostul președinte al Comisiei parlamentare care a investigat frauda bancară, a explicat că „colaborarea cu parlamentul” a pocurorului general ar presupune ca Procuratura Generală să prezinte un raport în plenul parlamentului, privind mai multe dosare de interes public, cum ar fi cel al „furtului miliardului”, privatizarea companiei Air Moldova și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Acesta a precizat că legislativul a adoptat, în data de 4 octombrie, o hotărâre prin care s-a luat act de raportul Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare şi desfăşurare a privatizării şi concesionării proprietăţii publice începând cu anul 2013 asupra evaluării modului de pregătire şi desfăşurare a concesionării Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

La 17 octombrie, deputații adoptă o hotărâre prin care s-a luat act de raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

Acestea prevăd și solicitarea către Procuratura Generală să prezinte rapoarte cu privire la dosarele respective, lucru care nu s-a întâmplat.

„În general, nu ar fi rău ca Procuratura Generală să vină din când în când cu rapoarte în parlament și să prezinte cum se desfășoară investigațiile în cazurile de rezonanță”, a spus Slusari pentru NM.

De asemenea, membrul PPDA a solicitat informații despre ancheta dosarelor privind „video cu Dodon; concesionarea Aeroportului; răpirea profesorilor turci; privatizări și concesionări dubioase a AIR Moldova, Tutun CTC și Gărilor Auto; interceptări telefonice a presei, activiștilor civici și unor politicieni în perioada 2016-2019; construcția Arenei Chișinău etc”, se arată în postarea sa publică.

Amintim că, în data de 6 ianuarie, subiectul devalizării sistemului bancar a revenit în atenția presei, după ce deputatul blocului ACUM, fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr (PDA), Iurie Reniță, a publicat mai multe fragmente, despre care a scris că sunt preluate din raportul Kroll-2. Ulterior, Alexandru Slusari, care a fost preşedintele Comisiei parlamentare privind investigarea fraudei bancare, a confirmat veridicitatea documentelor publicate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: