Partidul Acțiune și Solidaritate

De la 160.000 la circa 100.000 de lei? Salariile șefilor ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate: proiect de lege

Un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Potrivit deputatei PAS Larisa Novac, salariile funcțiilor de conducere în aceste autorități sunt, în prezent, stabilite prin regulamente interne și au crescut în ultimii doi ani cu 30%, 100% sau chiar 140%.

Pe 15 decembrie, deputata Larisa Novac a anunțat că, împreună cu un grup de parlamentari din fracțiunea PAS, a înregistrat un proiect de lege care „propune plafonarea salariilor conducătorilor din unele instituții publice autonome de reglementare, precum ANRE, CNPF și ANRCETI”.

NM by mihaelaconovali25

„În prezent, politicile de salarizare din aceste autorități nu sunt reglementate unitar prin lege. Salariile funcțiilor de conducere sunt stabilite prin regulamente interne, fără plafoane legale clare. Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție”, a spus deputata.

Conform parlamentarei, proiectul de lege prevede „plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv”. „Până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la 6 salarii medii pentru ANRE”, a comunicat Larisa Novac. Proiectul mai prevede: „eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal”, ca salariile și grilele de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor și ca regulamentele interne și contractele să fie ajustate în termen de 30 de zile.

„Chiar dacă aceste autorități nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ele gestionează resurse colectate obligatoriu din economie, din tarife și comisioane, iar modul în care sunt utilizate aceste resurse trebuie să respecte principiul de echitate și transparență”, a spus deputata PAS, adăugând că „legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă – la 1 februarie 2026”.

Menționăm că, pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei. Astfel, la ANRE, salariile funcțiilor de conducere ar putea fi plafonate la aproximativ 104.000 de lei pe lună, iar la CNPF și ANRCETI – la aproximativ 87.000 de lei.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: