parlament.md

Salariile de la ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate? Radu Marian: o măsură cu impact emoțional

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului, care a calificat drept exagerate salariile din câteva agenții.

În timpul emisiunii, Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul.

Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar, asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Munteanu, după decretul lui Putin privind cetățenia rusă pentru locuitorii din Transnitria: „Kremlinul vrea să atragă cât mai mulți soldați pe front”

Decizia Kremlinului de a simplifica acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută pe 16 mai, pentru presă, de către prim-ministrul țării, Alexandru Munteanu. Premierul i-a îndemnat pe locuitorii din regiunea transnistreană să fie prudenți și să înțeleagă că cetățenia rusă implică și obligații, nu doar beneficii.

„Pașaportul rusesc devine pașaportul unei țări agresoare, care nu este acceptată la masa civilizată. Eu cred că această decizie din partea Kremlinului este de a atrage cât mai mulţi soldați pe front, luând în considerare că rata recrutării a scăzut în ultima perioadă”, a declarat Munteanu, subliniind că Republica Moldova continuă dialogul cu partea rusă, însă fără rezultate concrete.

„Cetățenia nu înseamnă doar libertate de călătorie, ci și obligații clare”, a adăugat Munteanu, referindu-se la plata taxelor și contribuțiilor.

Șeful Guvernului a declarat că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Vladimir Putin și nu exclude convocarea ambasadorului Federației Ruse.

„O să discutăm cu colegii cum să intervenim şi, dacă va fi necesar, îl vom convoca pe ambasadorul rus. Ştiți că l-am convocat de multe ori în contextul dronelor”, a spus premierul.

Declarația vine după ce președintele rus, Vladimir Putin a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane înregistrate în registrul de stat al populației. În regiune se află un contingent militar rus estimat la 1.000-1.500 de persoane, a cărui retragere Chișinăul o cere în mod repetat. Reprezentanții Tiraspolului și ai Moscovei au declarat că trupele „vor rămâne până la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: