De la energie la digitalizare: cum funcționează infrastructura critică pentru afaceri în Republica Moldova

P.
| 8 octombrie, 2026
15:46

Promo

A doua vizită în teren din cadrul FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience a avut loc pe 1 octombrie, la Premier Energy, și a fost dedicată infrastructurii de care depinde funcționarea unui business modern.

În cadrul Moldova’s Energy and Critical Infrastructure in Practice, potențialii investitori au primit o imagine practică asupra mai multor domenii care funcționează împreună: piața energiei, rețeaua de distribuție, infrastructura telecom, reziliența cibernetică și finanțarea proiectelor de investiții.

Piața energiei se schimbă odată cu modelul investițional

Premier Energy a deschis discuția printr-o viziune a modului în care s-a schimbat arhitectura pieței energetice din Republica Moldova în ultimii ani. În 2020, 75% din energia electrică procurată provenea de la MGRES. În primele opt luni ale anului 2026, cea mai mare pondere a revenit deja importurilor din România prin Energocom, cu 46%, iar restul volumului a fost distribuit între mai multe surse.

În paralel, Republica Moldova avansează spre o integrare mai profundă cu piața europeană. După sincronizarea cu ENTSO-E în 2022, a început dezvoltarea pieței interne de energie, iar pentru 2028 este stabilit obiectivul de market coupling cu piața UE.

A crescut rapid și capacitatea de producere din surse regenerabile. Puterea instalată depășește deja 1,1 GW, iar aproximativ trei sferturi din această capacitate este solară.

Tocmai de aceea, următoarea etapă de investiții arată diferit. În anumite ore de vară, producția solară depășește deja capacitatea de absorbție a consumului intern. Tot mai multă importanță capătă energia eoliană, sistemele de stocare, capacitățile de echilibrare și flexibilitatea rețelei.

Rețeaua trebuie să țină pasul cu noua structură a energiei

Schimbarea pieței pune presiune și pe infrastructura de distribuție.

Premier Energy Distribution deservește aproximativ 965 de mii de puncte de consum, iar lungimea liniilor aeriene depășește 31 de mii de kilometri. În perioada 2000-2025, întreprinderile Premier Energy în Moldova au investit 407 milioane de euro în rețea, surse regenerabile și flexibilitate, dintre care 381 de milioane de euro au fost direcționate în rețeaua electrică.

Rezultatele se văd și în indicatorii operaționali. În 2025, pierderile de energie în rețea au fost de 6,95%, iar durata medie a întreruperilor imputabile operatorului a scăzut la 54 de minute per client pe an, cu 61% mai puțin decât în 2019.

Totuși, reziliența rețelei depinde tot mai mult și de modul în care aceasta este gestionată.

Managementul rețelei devine digital

SCADA, ADMS, GIS, echipele mobile de intervenție și controlul la distanță îi permit operatorului să vadă mai bine starea rețelei și să reacționeze mai rapid la schimbări și avarii. Premier Energy a rezumat această logică foarte simplu: see the network, control it remotely, act fast in the field, stay transparent.

Următoarea etapă include monitorizare prin satelit, utilizarea dronelor și a AI pentru identificarea defectelor, extinderea smart metering și dezvoltarea instrumentelor de gestionare a generării distribuite și a sistemelor de stocare. În prezent sunt instalate deja peste 25,3 mii de contoare inteligente, majoritatea citite de la distanță.

În același timp, la rețeaua Premier Energy Distribution sunt conectate aproximativ 522 MW de generare distribuită, iar proiectele cu avize valabile includ încă 291 MW de noi capacități RES și 571 MWh de battery storage.

Pentru un potențial investitor, întrebarea nu mai este doar dacă există o rețea. Contează unde există capacitate disponibilă, cum se realizează conectarea și dacă sistemul poate integra un nou proiect.

Telecomunicațiile au devenit parte din infrastructura critică

Orange Moldova a continuat discuția din perspectiva infrastructurii digitale.

Rețelele telecom susțin astăzi funcționarea băncilor, industriei, transportului, serviciilor publice, sistemului medical și serviciilor de urgență. O întrerupere de comunicații poate avea, prin urmare, efecte mult dincolo de sectorul telecom.

Dimensiunea infrastructurii existente este ilustrată și de experiența Orange Moldova. Compania este prezentă pe piață din 1998 și a investit aproximativ 632 de milioane de euro. Rețeaua de fibră acoperă circa 650 de mii de gospodării, echivalentul a 59% la nivel național.

Cu cât businessul depinde mai mult de 5G, IoT și servicii digitale, cu atât devine mai importantă reziliența. Unul dintre mesajele-cheie ale prezentării a fost formulat direct: security is not optional, it is essential for trust and resilience.

În această logică, cybersecurity devine parte a continuității operaționale, la fel ca alimentarea stabilă cu energie sau conectivitatea.

Infrastructura digitală devine parte din modul în care operează un business

Moldcell a completat perspectiva asupra infrastructurii critice prin experiența proprie de dezvoltare a soluțiilor pentru companii: de la conectivitate mobilă și fixă până la infrastructura digitală capabilă să susțină operațiuni distribuite și procese de business tot mai complexe.

Portofoliul Moldcell Business include soluții IoT, M2M, Fleet Management, Cloud Contact Centers, Cybersecurity, Hosting și Colocation, iar atenția acordată redundanței infrastructurii critice susține continuitatea și reziliența operațiunilor.

Pe masură ce tot mai multe servicii, dispozitive și procese devin conectate, Moldcell pune un accent tot mai mare pe încredere ca parte a infrastructurii digitale: securitate, identitate digitală, autentificare și protectia datelor. În acelasi timp, 5G și Private 5G extind posibilitățile pentru automatizare, aplicații conectate și operațiuni în timp real.

Pentru investitori, mesajul este unul practic: în Republica Moldova există deja infrastructură și soluțiile digitale pe care companiile își pot construi și scala operațiunile, iar Moldcell este parte activă din acest ecosistem.

Proiectele trebuie să aibă acces la finanțare

OTP Bank a adăugat o altă dimensiune: capacitatea proiectului de a deveni finanțabil.

Puterea instalată în surse regenerabile a crescut de la aproximativ 77 MW în 2020 la circa 1 GW în 2025. Ritmul de creștere confirmă atractivitatea sectorului, însă nu orice proiect nou devine automat bancabil.

Pentru bancă, caracterul bancabil al unui proiect începe cu vizibilitatea asupra veniturilor viitoare și un cash-flow predictibil. Urmează experiența și profilul investitorului, participarea cu capital propriu, pregătirea tehnică, autorizațiile și fezabilitatea modelului de business.

Finanțarea nu se limitează la un credit investițional clasic. Băncile pot oferi suplimentar garanții și acreditive pentru a finanța achiziția de echipamente, credite pentru finanțarea TVA-ului și a unor necesități operaționale. De asemenea, au fost prezentate soluții de finanțări sindicalizate sau delocalizate – în cazul grupurilor bancare internaționale cu prezență în Moldova.

Un reper concret menționat în prezentare a fost că un proiect energetic de 40-50 MW poate găsi creditori în Republica Moldova.

În același timp, OTP Bank a formulat clar și unele limite ale unei eventuale finanțări: capitalul poate susține un proiect solid, dar nu poate compensa punctele slabe ale unui proiect insuficient pregăti, iar calitatea investitorilor rămâne un element-cheie in analiza de risc a proiectelor investiționale.

Fiabilitatea infrastructurii devine o condiție pentru creștere

După prezentări, discuția a trecut rapid la întrebări concrete de investiții. Participanții au fost interesați de mecanisme sandbox pentru soluții energetice inovatoare, finanțarea tehnologiilor cu un grad mai mare de risc, battery storage, smart metering, biogaz, standarde tehnice și posibilitatea dezvoltării producției locale de echipamente.

Un interes aparte a fost acordat sistemelor de stocare. Reprezentantul unui producător din Ungaria a propus ca Republica Moldova să fie privită nu doar ca piață pentru battery storage, ci și ca posibilă bază de producție sau asamblare pentru piețele din regiune. Reprezentanții sectorului energetic au subliniat că dezvoltarea rapidă a producției solare generează deja cerere pentru storage, wind și balancing capacity.

Discuția a demonstrat cât de rapid interesul pentru piață devine unul aplicat: ce tehnologie merită dezvoltată, cum se conectează la rețea, ce standarde trebuie respectate și unde poate fi identificată finanțarea.

Vizita s-a încheiat chiar în infrastructura Premier Energy. Participanții au avut ocazia să compare vechiul dispecerat, construit încă în perioada sovietică, cu centrul modern de control digital al rețelei.

Contrastul dintre cele două spații a continuat firesc discuția din sală. Se schimbă nu doar liniile, transformatoarele sau sursele de generare, ci și modul în care este operat sistemul: volumul de date disponibile, posibilitățile de control la distanță, viteza de reacție și coordonarea echipelor operaționale.

Pentru un potențial investitor, toate aceste elemente se întâlnesc în același proiect. Producția are nevoie de capacitate disponibilă și de o rețea fiabilă. Sistemele digitale au nevoie de conectivitate stabilă și protecția datelor. Un nou proiect energetic trebuie să poată fi integrat în sistem, iar modelul financiar trebuie să treacă evaluarea băncii.

Această interdependență este una dintre ideile centrale ale FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience: să arate cum infrastructura energetică, digitală și financiară funcționează împreună în condițiile reale de business din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, Moldova’s Energy

Știri similare

Viață

Elev rănit cu un cuțit într-o școală din Chișinău, în timpul unui conflict între doi colegi. Ce spune poliția

Video

(VIDEO) În capul lui Grosu este doar ceai?/ Va fi expulzat Ozerov din Moldova?/ PAS „susține poporul găgăuz”

Viață

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Ana-Maria Dolghii
| 22 octombrie, 2026
20:14

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Știri similare

Politică

Vot final: Parlamentul a adoptat politica fiscală pentru 2027. Ce taxe se modifică

Ana-Maria Dolghii
| 22 octombrie, 2026
19:10

Parlamentul a adoptat în lectura a doua, pe 22 octombrie, politica fiscală și vamală pentru anul 2027. Documentul prevede majorarea TVA pentru sectorul HoReCa de la 8% la 12%, creșterea impozitului pe dividende de la 6% la 8% și introducerea TVA pentru coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro. Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile ar urma să aducă venituri suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei la bugetul public.

Una dintre modificări vizează consumul casnic de energie. Începând cu 1 aprilie 2027, primii 150 kWh de electricitate consumați lunar la fiecare loc de consum vor fi scutiți de TVA, iar pentru consumul care depășește acest plafon se va aplica cota standard de 20%. În cazul gazelor naturale, TVA de 8% va fi aplicat pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar de gospodării, iar volumul suplimentar va fi impozitat cu cota standard.

Politica fiscală prevede și majorarea unor scutiri de impozit pe venit pentru persoanele fizice. Scutirea personală va crește de la 29 700 la 40 020 de lei anual, iar pentru anumite categorii de cetățeni, inclusiv persoanele cu dizabilități din copilărie, va ajunge la 46 680 de lei. Scutirea anuală pentru fiecare persoană întreținută va crește de la 9 900 la 11 040 de lei.

În același timp, agricultorii vor continua să achite TVA de 8% pentru cereale până la sfârșitul anului 2027, după ce Guvernul a renunțat la majorarea cotei la 12%. TVA de 8% va fi menținut și pentru produsele alimentare de bază, precum pâinea, laptele, ouăle, fructele și legumele proaspete.

Ce taxe vor crește

Din 2027, TVA pentru restaurante, hoteluri și servicii de catering va crește de la 8% la 12%. Aceeași cotă va fi aplicată producției din zootehnie, fitotehnie și horticultură, precum și gutuilor și coacăzelor.

Impozitul pe venit pentru activitățile financiare și de asigurări va crește la 18%, față de cota de 12% aplicată anterior. Totodată, acciza la produsele din tutun va crește cu 20%, iar la motorină – tot cu 20%. Pentru majoritatea celorlalte categorii de mărfuri accizabile, majorarea va fi de 10%.

Vor fi introduse și accize pentru lichidele fără nicotină, băuturile energizante, unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și articolele pirotehnice.

O altă măsură prevede că, de la 1 noiembrie 2026, coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro, vor fi supuse TVA de 20% și unei taxe fixe de 12 lei pentru fiecare colet. Până acum, acestea beneficiau de scutire.

De asemenea, proprietățile imobiliare cu destinație locativă a căror valoare depășește patru milioane de lei vor fi impozitate cu o cotă de 0,8%.

Amendamentele opoziției, respinse

Înaintea votului final, deputații din opoziție au înaintat aproximativ 70 de amendamente, însă propunerile lor nu au fost susținute de majoritatea parlamentară, transmite Moldova 1.

Socialistul Petru Burduja a propus un impozit special de 25% pentru băncile comerciale și companiile care furnizează energie electrică și gaze naturale. Acesta a argumentat că veniturile suplimentare ar putea fi folosite pentru a reduce povara asupra consumatorilor.

Deputata Liliana Iaconi, din fracțiunea Blocului „Alternativa”, a cerut majorarea scutirilor fiscale pentru familii și creșterea plafonului de electricitate scutit de TVA de la 150 la 200 kWh pentru gospodăriile care folosesc exclusiv energia electrică pentru gătit. Potrivit acesteia, măsura ar fi vizat aproximativ 47 000 de familii. Propunerile sale au fost respinse.

Deputatul Ion Chicu a propus majorarea impozitului pe venit pentru bănci la 24%, în loc de 18%, precum și limitarea creșterii anuale a accizei la motorină la 10%, față de 20% prevăzut în proiect. Nici aceste amendamente nu au fost acceptate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, din cele 5,1 miliarde de lei estimate ca venituri suplimentare la buget, aproximativ 820 de milioane de lei ar urma să provină din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde de lei din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.

Majoritatea prevederilor politicii fiscale și vamale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, în timp ce măsurile privind TVA pentru consumul casnic de electricitate și gaze naturale se vor aplica de la 1 aprilie 2027.

Parlament, politica fiscală, top

Știri similare

Politică

Serviciile funerare din Bălți s-ar putea scumpi de câteva ori. Primarul și un consilier municipal se acuză reciproc

Ana-Maria Dolghii
| 22 octombrie, 2026
18:21

Tarifele pentru serviciile funerare din Bălți ar putea crește de câteva ori, după ce întreprinderea municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri” (DRCD) a propus majorarea acestora. Primarul Alexandr Petkov se opune scumpirilor și susține că inițiativa ar fi fost susținută de unii consilieri municipali. Între timp, consilierul municipal socialist Serghei Gramma îl acuză pe edil de manipulare și spune că aleșii locali au votat doar pentru organizarea consultărilor publice, nu pentru aprobarea noilor tarife.

Pe 21 octombrie, Alexandr Petkov a scris pe Facebook că majorarea tarifelor pentru serviciile funerare este „inacceptabilă”. Potrivit primarului, inițiativa nu a fost coordonată cu Primăria și ar fi fost susținută de Consiliul administrativ al întreprinderii și de unii consilieri municipali.

Edilul a anunțat că va cere retragerea subiectului de pe ordinea de examinare.

„Înțeleg foarte bine că domeniul serviciilor funerare din orașul nostru are nevoie de schimbări serioase. Dar unde sunt propunerile pentru îmbunătățirea calității acestora? Unde este un plan concret de acțiuni și calcule argumentate? Ce vor primi, mai exact, locuitorii din Bălți în schimbul majorării de câteva ori a tarifelor?”, a declarat Petkov.

Directorul DRCD, Serghei Rubțov, a refuzat să comenteze pentru NewMaker afirmațiile primarului.

Între timp, consilierul municipal Serghei Gramma, reprezentant al Partidului Socialiștilor (PSRM), a respins acuzațiile primarului. Potrivit acestuia, consilierii nu au examinat și nu au susținut noile tarife, ci au votat doar pentru organizarea consultărilor publice.

„Este posibil ca tarifele propuse să fie reale, dar aceste cifre există doar la Consiliul administrativ al întreprinderii și la domnul primar”, a declarat Gramma pentru NewsMaker .

Consilierul a mai afirmat că propunerile privind noile tarife nu au fost prezentate oficial aleșilor locali. El a calificat declarațiile lui Petkov drept „manipulare și publicitate electorală” și a amintit că întreprinderea municipală se află în subordinea primăriei.

Cu cât ar putea crește tarifele

Potrivit tabelului publicat de Petkov, rezervarea unui loc la cimitirul Molodovo ar putea costa 1 600 de lei, față de 530 de lei în tarifele din 2013. La cimitirele vechi și noi de pe strada Gagarin, prețul ar putea crește de la 530 la 1 920 de lei.

Înregistrarea unei comenzi pentru servicii funerare ar putea ajunge de la 28 la 200 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — de la 1 722 la 3 700 de lei.

Și serviciile de transport funerar ar putea deveni mai scumpe. În zilele lucrătoare, tariful propus pentru utilizarea dricului ar putea ajunge la aproximativ 350 de lei pe oră, iar în zilele de odihnă și de sărbătoare — la 550 de lei pe oră.

Pe site-ul întreprinderii DRCD este publicată o listă de tarife aprobată în 2020. Conform acesteia, înregistrarea unei înhumări costă 136 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — 1 722 de lei. Utilizarea dricului costă între 148 și 205 lei pe oră, în funcție de sezon și de ziua săptămânii.

Bălți, servicii funerare, tarife

Știri similare

Politică

„Partidul Nostru” solicită scuze publice lui Grosu, după ce a fost acuzat că negociază „lucruri murdare” în schimbul votului

Ecaterina Arvintii
| 22 octombrie, 2026
17:20

„Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, îi cere președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să-și retragă acuzațiile potrivit cărora formațiunea ar fi încercat să negocieze „lucruri murdare” în schimbul voturilor pentru numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. Formațiunea califică declarațiile drept falsuri și solicită scuze publice.

„Poziția în cazul Herman von Hebel a fost publică, transparentă și argumentată încă de la început. (…) „Partidul Nostru” îl întreabă pe Igor Grosu ce negocieri ascunse au existat într-o poziție anunțată public, de la tribuna Parlamentului, în fața camerelor de filmat”, precizează formațiunea politică.

Partidul condus de Usatîi îl acuză pe liderul PAS și speakerul Igor Grosu că ar încerca să discrediteze o fracțiune parlamentară „prin acuzații neprobată” – acțiuni pe care le condamnă.

„Partidul Nostru consideră că Igor Grosu trebuie să explice de ce majoritatea PAS a refuzat votarea separată a candidaților și a ales să schimbe legea imediat după eșecul primului vot.
În locul acestor explicații, președintele Parlamentului a ales să lanseze acuzații la adresa Partidului Nostru, fără să prezinte public dovezi pentru presupusele negocieri. (…) Îi cerem președintelui Parlamentului să își asume responsabilitatea pentru propriile declarații”, se mai arată în comunicat.

Reacția vine după declarațiile făcute de Igor Grosu pe 22 octombrie, înaintea ședinței Parlamentului. Șeful Legislativului a declarat atunci că „unica pretenție a opoziției unite în Parlamentul Republicii Moldova, în special la expertul olandez, era la capitolul «cum bea el ceai»”. Acesta a acuzat apoi „Partidul Nostru” că ar fi condiționat votul, fără să precizeze ce ar fi solicitat formațiunea.

Reamintim, la primul vot, pe 26 februarie, cele două candidaturi au acumulat 53 de voturi, sub pragul de 61 prevăzut atunci de lege. Pe 5 martie, Parlamentul a modificat procedura și a permis, astfel, numirea cu 51 de voturi la o nouă examinare. Pe 6 martie cei doi experți au fost desemnați cu 53 de voturi.

Pe 15 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative, din cauza încălcării procedurii de adoptare. Hotărârea nu anulează automat numirile făcute anterior.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

comisia vetting, Herman von Hebel, igor grosu, lucruri murdare, partidul nostru, renato usatîi, vot

Știri similare

Viață

Compania A7, controlată de Șor, a introdus peste $14 mlrd în sistemul financiar global, în mai puțin de un an. Investigație

Ana-Maria Dolghii
| 22 octombrie, 2026
17:05

Compania A7, creată de fugarul Ilan Șor cu sprijinul băncii ruse Promsviazbank, a procesat cel puțin 283 de tone de ruble în numerar, în valoare de peste 14 miliarde de dolari, în perioada noiembrie 2024 – iulie 2025. O mare parte din bani a provenit de pe piețele angro din Moscova și a fost transferată către companii din China prin intermediul unor firme înregistrate în străinătate, arată o investigație a Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ).

Potrivit investigației, una dintre principalele surse de numerar pentru A7 a fost piața Sadovod din sud-estul Moscovei, unde cel puțin opt echipe de intermediari colectau banii de la comercianți. Numerarul era pus în pungi numerotate și transportat la un centru de procesare al companiei, unde era numărat și înregistrat.

Ulterior, banii ajungeau la Promsviazbank (PSB), o bancă de stat rusă specializată în deservirea sectorului apărării și coproprietară a A7. Banca credita conturile companiei, iar aceasta dispunea efectuarea plăților către beneficiari din străinătate prin intermediul unor firme-paravan înregistrate în afara Rusiei.

Documentele interne analizate de jurnaliști arată că proveniența rusească a banilor în numerar nu era vizibilă în transferurile bancare internaționale și în documentele aferente. O parte dintre plăți tranzitau Kârgâzstanul și ajungeau la exportatori chinezi, inclusiv prin conturi deschise la unele dintre cele mai mari bănci din China.

Volumul tranzacțiilor a crescut rapid. Potrivit documentelor consultate de ICIJ, în noiembrie și decembrie 2024, A7 a încasat aproximativ 126 de miliarde de ruble, echivalentul a 1,2 miliarde de dolari, în doar șase săptămâni. În iunie 2025, suma încasată într-o singură lună a ajuns la 250 de miliarde de ruble, echivalentul a 3,1 miliarde de dolari. La apogeu, compania procesa cel puțin 58 de tone de numerar lunar.

Experții citați de ICIJ au avertizat că acest sistem poate facilita ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor, întrucât băncile din afara Rusiei nu pot identifica întotdeauna proveniența fondurilor. George Voloshin, expert în combaterea infracțiunilor financiare, a declarat că utilizarea unor volume atât de mari de numerar ar putea permite legitimarea unor venituri provenite din activități ilegale.

A7 a fost sancționată de Trezoreria SUA la 1 octombrie, fiind calificată drept o organizație criminală transnațională importantă. Autoritățile americane au acuzat compania că folosește metode de spălare a banilor pentru a transfera sume mari cu încălcarea sancțiunilor și a altor legi.

Compania a respins acuzațiile și a afirmat public că dispune de un sistem de verificare a clienților și de prevenire a riscurilor. A7 nu a răspuns însă solicitării de comentarii transmise de ICIJ.

Piața Sadovod nu este acuzată de implicare în activități ilegale.