De la „Pădurea Domnească" până la Șor
Cum „sunt suspendate" în Moldova cele mai importante cauze penale
Dosarele penale de rezonanță, în care figurează funcționari de rang înalt, oameni de afaceri și politicieni de clasa întâi, au devenit deja obișnuite pentru Moldova. Multe cazuri de acest gen sunt examinate în instanțe ani în șir, dispărând din câmpul de vedere al publicului. NM a decis să amintească despre aceste cauze penale, dintre care cel mai „îndelungat" este dosarul „Pădurea Domnească", pe care instanța îl examinează deja de mai bine de cinci ani, iar cel mai controversat – „cazul Șor".
Despre dosar
Statutul dosarului
Remarcă
În primăvara anului 2013, procuratura l-a acuzat pe Gheorghe Crețu de omor din imprudență și vânătoare ilegală. Eremciuc și Svestun au fost învinuiți prezentare cu bună-știință a declarațiilor false, determnare la depunerea declarațiilor false, abuz de serviciu, vânat ilegal. Lupu a fost învinuit doar de vânat ilegal. În luna februarie 2015, Judecătoria Fălești l-a condamnat pe Crețu la doi ani cu suspendare, iar pe toți ceilalți i-a achitat, din lipsă de probe.
Cazul de omor al omului de afaceri Sorin Paciu, care a avut loc în decembrie 2012, în timpul unei vânători VIP în Rezervația „Pădurea Domnească", a fost făcut public de către Sergiu Mocanu, liderul Mișcării „Antimafie", în cadrul unei conferințe de presă din 6 ianuarie 2013. El a spus atunci că autoritățile ascund acest lucru, deoarece la vânătoare au participat oficiali apropiați Partidului Democrat. Situația a provocat o criză politică, care a culminat cu destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și era cât pe ce să provoace destrămarea parlamentului și alegeri anticipate.
Inițial, lista participanților la vânătoarea VIP era tăinuită. Dar sub presiunea publicului, a opoziției și a presei, Procuratura Generală i-a numit pe toți cei care în ziua respectivă au fost la vânătoare în „Pădurea Domnească". Printre aceștia s-a dovedit a fi și procurorul general de atunci Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel din Chișinău Ion Pleșca, adjunctul acestuia Gheorghe Crețu, șeful Agenției „Moldsilva" Ion Lupu, directorul Rezervației Denis Eremciuc, procurori și funcționari de rang inferior și oameni de afaceri apropiați guvernării.
Cazul de omor al omului de afaceri Sorin Paciu, care a avut loc în decembrie 2012, în timpul unei vânători VIP în Rezervația „Pădurea Domnească", a fost făcut public de către Sergiu Mocanu, liderul Mișcării „Antimafie", în cadrul unei conferințe de presă din 6 ianuarie 2013. El a spus atunci că autoritățile ascund acest lucru, deoarece la vânătoare au participat oficiali apropiați Partidului Democrat. Situația a provocat o criză politică, care a culminat cu destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și era cât pe ce să provoace destrămarea parlamentului și alegeri anticipate.
Inițial, lista participanților la vânătoarea VIP era tăinuită. Dar sub presiunea publicului, a opoziției și a presei, Procuratura Generală i-a numit pe toți cei care în ziua respectivă au fost la vânătoare în „Pădurea Domnească". Printre aceștia s-a dovedit a fi și procurorul general de atunci Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel din Chișinău Ion Pleșca, adjunctul acestuia Gheorghe Crețu, șeful Agenției „Moldsilva" Ion Lupu, directorul Rezervației Denis Eremciuc, procurori și funcționari de rang inferior și oameni de afaceri apropiați guvernării.
Sentința Judecătoriei Fălești a fost atacată de către procurori și de Gheorghe Crețu. Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel din Bălți, unde a ajuns în anul 2015. Ședințele instanței sunt adesea amânate la cererea acuzaților sau a avocaților acestora. Din cele 62 de ședințe, au fost amânate mai mult de jumătate.
Avocatul Victor Munteanu, care reprezintă interesele părinților lui Sorin Paciu, a spus pentru NM că după ce a examinat acțiunea civilă a părinților, Judecătoria Fălești le-a acordat compensație. Dacă însă Curtea de Apel Bălți nu va examina acțiunea civilă în cadrul acestui caz, procesul în care îi sunt înaintate acuzații lui Gheorghe Crețu va fi încetat din cauza expirării termenului de prescripție.
Despre dosar
În primăvara anului 2013, procuratura l-a acuzat pe Gheorghe Crețu de omor din imprudență și vânătoare ilegală. Eremciuc și Svestun au fost învinuiți prezentare cu bună-știință a declarațiilor false, determnare la depunerea declarațiilor false, abuz de serviciu, vânat ilegal. Lupu a fost învinuit doar de vânat ilegal. În luna februarie 2015, Judecătoria Fălești l-a condamnat pe Crețu la doi ani cu suspendare, iar pe toți ceilalți i-a achitat, din lipsă de probe.
Cazul de omor al omului de afaceri Sorin Paciu, care a avut loc în decembrie 2012, în timpul unei vânători VIP în Rezervația „Pădurea Domnească", a fost făcut public de către Sergiu Mocanu, liderul Mișcării „Antimafie", în cadrul unei conferințe de presă din 6 ianuarie 2013. El a spus atunci că autoritățile ascund acest lucru, deoarece la vânătoare au participat oficiali apropiați Partidului Democrat. Situația a provocat o criză politică, care a culminat cu destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și era cât pe ce să provoace destrămarea parlamentului și alegeri anticipate.
Inițial, lista participanților la vânătoarea VIP era tăinuită. Dar sub presiunea publicului, a opoziției și a presei, Procuratura Generală i-a numit pe toți cei care în ziua respectivă au fost la vânătoare în „Pădurea Domnească". Printre aceștia s-a dovedit a fi și procurorul general de atunci Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel din Chișinău Ion Pleșca, adjunctul acestuia Gheorghe Crețu, șeful Agenției „Moldsilva" Ion Lupu, directorul Rezervației Denis Eremciuc, procurori și funcționari de rang inferior și oameni de afaceri apropiați guvernării.
În primăvara anului 2013, procuratura l-a acuzat pe Gheorghe Crețu de omor din imprudență și vânătoare ilegală. Eremciuc și Svestun au fost învinuiți prezentare cu bună-știință a declarațiilor false, determnare la depunerea declarațiilor false, abuz de serviciu, vânat ilegal. Lupu a fost învinuit doar de vânat ilegal. În luna februarie 2015, Judecătoria Fălești l-a condamnat pe Crețu la doi ani cu suspendare, iar pe toți ceilalți i-a achitat, din lipsă de probe.
Cazul de omor al omului de afaceri Sorin Paciu, care a avut loc în decembrie 2012, în timpul unei vânători VIP în Rezervația „Pădurea Domnească", a fost făcut public de către Sergiu Mocanu, liderul Mișcării „Antimafie", în cadrul unei conferințe de presă din 6 ianuarie 2013. El a spus atunci că autoritățile ascund acest lucru, deoarece la vânătoare au participat oficiali apropiați Partidului Democrat. Situația a provocat o criză politică, care a culminat cu destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și era cât pe ce să provoace destrămarea parlamentului și alegeri anticipate.
Inițial, lista participanților la vânătoarea VIP era tăinuită. Dar sub presiunea publicului, a opoziției și a presei, Procuratura Generală i-a numit pe toți cei care în ziua respectivă au fost la vânătoare în „Pădurea Domnească". Printre aceștia s-a dovedit a fi și procurorul general de atunci Valeriu Zubco, președintele Curții de Apel din Chișinău Ion Pleșca, adjunctul acestuia Gheorghe Crețu, șeful Agenției „Moldsilva" Ion Lupu, directorul Rezervației Denis Eremciuc, procurori și funcționari de rang inferior și oameni de afaceri apropiați guvernării.
Statutul dosarului
Sentința Judecătoriei Fălești a fost atacată de către procurori și de Gheorghe Crețu. Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel din Bălți, unde a ajuns în anul 2015. Ședințele instanței sunt adesea amânate la cererea acuzaților sau a avocaților acestora. Din cele 62 de ședințe, au fost amânate mai mult de jumătate.
Sentința Judecătoriei Fălești a fost atacată de către procurori și de Gheorghe Crețu. Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel din Bălți, unde a ajuns în anul 2015. Ședințele instanței sunt adesea amânate la cererea acuzaților sau a avocaților acestora. Din cele 62 de ședințe, au fost amânate mai mult de jumătate.
Remarcă
Avocatul Victor Munteanu, care reprezintă interesele părinților lui Sorin Paciu, a spus pentru NM că după ce a examinat acțiunea civilă a părinților, Judecătoria Fălești le-a acordat compensație. Dacă însă Curtea de Apel Bălți nu va examina acțiunea civilă în cadrul acestui caz, procesul în care îi sunt înaintate acuzații lui Gheorghe Crețu va fi încetat din cauza expirării termenului de prescripție.
Avocatul Victor Munteanu, care reprezintă interesele părinților lui Sorin Paciu, a spus pentru NM că după ce a examinat acțiunea civilă a părinților, Judecătoria Fălești le-a acordat compensație. Dacă însă Curtea de Apel Bălți nu va examina acțiunea civilă în cadrul acestui caz, procesul în care îi sunt înaintate acuzații lui Gheorghe Crețu va fi încetat din cauza expirării termenului de prescripție.
Despre dosar
Statutul dosarului
Remarcă
La 2 aprilie, Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în cazul celor șase învinuiți de atentatul asupra președintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Zabolotnîi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, Kirov – la opt ani, Melnic - șase ani, Șevcenko – 11 ani, Dragulea – trei ani, Cojocari – cinci ani. Toți cei șase acuzați nu și-au recunoscut vina, unii dintre ei spuneau că atentatul a fost înscenat.
Despre prevenirea tentativei de asasinare a lui Plahotniuc a comunicat în luna aprilie anul trecut MAI al Ucrainei. Ministrul de interne al Ucrainei Arsen Avakov a anunțat atunci că operațiunea s-a desfășurat în colaborare cu MAI al Moldovei: organizatorii atentatului au fost reținuți la Kiev, iar potențialii executori – la Chișinău. Toți acuzații în acest dosar au fost reținuți la 7 aprilie 2017. Dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii octombrie 2017, iar la 31 octombrie a avut loc prima ședință de judecată.
Procurorii declarau că ei au reușit să adune suficiente dovezi ale vinei acuzaților și să stabilească cu siguranță că în calitate de comanditar al asasinării lui Plahotniuc a fost Grigorii Karamalak (Bulgaru), „hoț în lege". Procurorii au declarat că motiv al atentatului au fost dosarele penale deschise în Moldova pe numele lui Karamalak.
Despre prevenirea tentativei de asasinare a lui Plahotniuc a comunicat în luna aprilie anul trecut MAI al Ucrainei. Ministrul de interne al Ucrainei Arsen Avakov a anunțat atunci că operațiunea s-a desfășurat în colaborare cu MAI al Moldovei: organizatorii atentatului au fost reținuți la Kiev, iar potențialii executori – la Chișinău. Toți acuzații în acest dosar au fost reținuți la 7 aprilie 2017. Dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii octombrie 2017, iar la 31 octombrie a avut loc prima ședință de judecată.
Procurorii declarau că ei au reușit să adune suficiente dovezi ale vinei acuzaților și să stabilească cu siguranță că în calitate de comanditar al asasinării lui Plahotniuc a fost Grigorii Karamalak (Bulgaru), „hoț în lege". Procurorii au declarat că motiv al atentatului au fost dosarele penale deschise în Moldova pe numele lui Karamalak.
Nici acuzații, nici procurorul nu au fost de acord cu sentința. Toți participanții la proces au contestat-o la Curtea de Apel Chișinău. Cazul a fost transmis Curții de Apel la 15 august. Serviciul de presă al acestei instituții a comunicat pentru NM că dosarul a fost transmis judecătorului Stelian Teleucă, iar prima ședință pe acest caz va avea loc la 2 octombrie.
Vladimir Curmeli, avocatul lui Valerii Zabolotnîi, consideră că examinarea cauzei este tărăgănată. El a amintit despre cât de repede se mișcau lucrurile atunci când erau presați de timp, întrucât sentința trebuia să fie pronunțată până a se împlini un an (o persoană se poate afla în arest preventiv cel mult un an). Avocatul a menționat că a depus cerere la Curtea de Apel la 25 mai, însă dosarul a ajuns la Judecătoria Chișinău doar la 15 august. Lui Curmeli i s-a explicat că în tot acest timp, dosarul a fost tradus în limba rusă (pentru ca acuzații să poată lua cunoștință de el). Totodată, avocatul a menționat că la el, traducerea dosarului a durat trei zile.
Despre dosar
La 2 aprilie, Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în cazul celor șase învinuiți de atentatul asupra președintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Zabolotnîi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, Kirov – la opt ani, Melnic - șase ani, Șevcenko – 11 ani, Dragulea – trei ani, Cojocari – cinci ani. Toți cei șase acuzați nu și-au recunoscut vina, unii dintre ei spuneau că atentatul a fost înscenat.
Despre prevenirea tentativei de asasinare a lui Plahotniuc a comunicat în luna aprilie anul trecut MAI al Ucrainei. Ministrul de interne al Ucrainei Arsen Avakov a anunțat atunci că operațiunea s-a desfășurat în colaborare cu MAI al Moldovei: organizatorii atentatului au fost reținuți la Kiev, iar potențialii executori – la Chișinău. Toți acuzații în acest dosar au fost reținuți la 7 aprilie 2017. Dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii octombrie 2017, iar la 31 octombrie a avut loc prima ședință de judecată.
Procurorii declarau că ei au reușit să adune suficiente dovezi ale vinei acuzaților și să stabilească cu siguranță că în calitate de comanditar al asasinării lui Plahotniuc a fost Grigorii Karamalak (Bulgaru), „hoț în lege". Procurorii au declarat că motiv al atentatului au fost dosarele penale deschise în Moldova pe numele lui Karamalak.
La 2 aprilie, Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în cazul celor șase învinuiți de atentatul asupra președintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Zabolotnîi a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, Kirov – la opt ani, Melnic - șase ani, Șevcenko – 11 ani, Dragulea – trei ani, Cojocari – cinci ani. Toți cei șase acuzați nu și-au recunoscut vina, unii dintre ei spuneau că atentatul a fost înscenat.
Despre prevenirea tentativei de asasinare a lui Plahotniuc a comunicat în luna aprilie anul trecut MAI al Ucrainei. Ministrul de interne al Ucrainei Arsen Avakov a anunțat atunci că operațiunea s-a desfășurat în colaborare cu MAI al Moldovei: organizatorii atentatului au fost reținuți la Kiev, iar potențialii executori – la Chișinău. Toți acuzații în acest dosar au fost reținuți la 7 aprilie 2017. Dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii octombrie 2017, iar la 31 octombrie a avut loc prima ședință de judecată.
Procurorii declarau că ei au reușit să adune suficiente dovezi ale vinei acuzaților și să stabilească cu siguranță că în calitate de comanditar al asasinării lui Plahotniuc a fost Grigorii Karamalak (Bulgaru), „hoț în lege". Procurorii au declarat că motiv al atentatului au fost dosarele penale deschise în Moldova pe numele lui Karamalak.
Statutul dosarului
Nici acuzații, nici procurorul nu au fost de acord cu sentința. Toți participanții la proces au contestat-o la Curtea de Apel Chișinău. Cazul a fost transmis Curții de Apel la 15 august. Serviciul de presă al acestei instituții a comunicat pentru NM că dosarul a fost transmis judecătorului Stelian Teleucă, iar prima ședință pe acest caz va avea loc la 2 octombrie.
Nici acuzații, nici procurorul nu au fost de acord cu sentința. Toți participanții la proces au contestat-o la Curtea de Apel Chișinău. Cazul a fost transmis Curții de Apel la 15 august. Serviciul de presă al acestei instituții a comunicat pentru NM că dosarul a fost transmis judecătorului Stelian Teleucă, iar prima ședință pe acest caz va avea loc la 2 octombrie.
Remarcă
Vladimir Curmeli, avocatul lui Valerii Zabolotnîi, consideră că examinarea cauzei este tărăgănată. El a amintit despre cât de repede se mișcau lucrurile atunci când erau presați de timp, întrucât sentința trebuia să fie pronunțată până a se împlini un an (o persoană se poate afla în arest preventiv cel mult un an). Avocatul a menționat că a depus cerere la Curtea de Apel la 25 mai, însă dosarul a ajuns la Judecătoria Chișinău doar la 15 august. Lui Curmeli i s-a explicat că în tot acest timp, dosarul a fost tradus în limba rusă (pentru ca acuzații să poată lua cunoștință de el). Totodată, avocatul a menționat că la el, traducerea dosarului a durat trei zile.
Vladimir Curmeli, avocatul lui Valerii Zabolotnîi, consideră că examinarea cauzei este tărăgănată. El a amintit despre cât de repede se mișcau lucrurile atunci când erau presați de timp, întrucât sentința trebuia să fie pronunțată până a se împlini un an (o persoană se poate afla în arest preventiv cel mult un an). Avocatul a menționat că a depus cerere la Curtea de Apel la 25 mai, însă dosarul a ajuns la Judecătoria Chișinău doar la 15 august. Lui Curmeli i s-a explicat că în tot acest timp, dosarul a fost tradus în limba rusă (pentru ca acuzații să poată lua cunoștință de el). Totodată, avocatul a menționat că la el, traducerea dosarului a durat trei zile.
Despre dosar
Statutul dosarului
Remarcă
La 21 iunie 2017, Judecătoria sectorului Buiucani din capitală l-a condamnat pe primarul de Orhei Ilan Șor la 7,5 ani de închisoare de timp semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherii în proporții deosebit de mari. Procurorii l-au învinuit pe Șor de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în perioada în care a deținut funcția de președinte al Consiliului de adminsitrație la Banca de Economii. Procurorii au cerut să fie condamnat la 19 ani, însă judecătorul a recalificat acuzarea. Nu se știe ce l-a determinat și cum a explicat această decizie.
Toate ședințele din dosarul lui Șor s-au desfășurat cu ușile închise, iar sentința nu a fost publicată.
În anul 2016, Șor a fost arestat, a petrecut două luni în izolator, iar apoi a fost plasat în arest la domiciliu. În prezent, Șor se află la libertate și organizează acțiuni politice active.
La rândul său, Șor a numit dosarul intentat pe numele său ca fiind politic, iar avocații săi susțin că anume Șor „a fost primul care a comunicat suma furată de la BEM, încă până la primul raport Kroll", că doar el „s-a predat de bună voie și a descoperit schemele și infracțiunile, a dezvăluit numele beneficiarilor mijloacelor bănești și anume [omul de afaceri Veaceslav] Platon".
Toate ședințele din dosarul lui Șor s-au desfășurat cu ușile închise, iar sentința nu a fost publicată.
În anul 2016, Șor a fost arestat, a petrecut două luni în izolator, iar apoi a fost plasat în arest la domiciliu. În prezent, Șor se află la libertate și organizează acțiuni politice active.
La rândul său, Șor a numit dosarul intentat pe numele său ca fiind politic, iar avocații săi susțin că anume Șor „a fost primul care a comunicat suma furată de la BEM, încă până la primul raport Kroll", că doar el „s-a predat de bună voie și a descoperit schemele și infracțiunile, a dezvăluit numele beneficiarilor mijloacelor bănești și anume [omul de afaceri Veaceslav] Platon".
Cazul este examinat de Curtea de Apel Cahul.
Dosarul lui Șor a fost transmis de la Judecătoria Buiucani la Curtea de Apel timp de o jumătate de an. Prima ședință a Curții de Apel urma să aibă loc la 29 ianuarie 2018. Însă din cauza că Șor nu s-a prezentat la ședință, aceasta a fost amânată pentru 12 februarie. Însă la 9 februarie, Curtea Supremă de Justiție a decis să transmită dosarul lui Șor la Curtea de Apel Cahul. Acest lucru a provocat un șir de întrebări în mediul juriștilor și al avocaților, care consideră că „examinarea unui astfel de caz a fost dusă cât mai departe de Chișinău, pentru a sustrage atenția jurnaliștilor și a societății". Nu se știe la ce etapă se află acum procesul în cazul lui Șor, pentru că ședințele se desfășoară cu ușile închise.
Despre dosar
La 21 iunie 2017, Judecătoria sectorului Buiucani din capitală l-a condamnat pe primarul de Orhei Ilan Șor la 7,5 ani de închisoare de timp semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherii în proporții deosebit de mari. Procurorii l-au învinuit pe Șor de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în perioada în care a deținut funcția de președinte al Consiliului de adminsitrație la Banca de Economii. Procurorii au cerut să fie condamnat la 19 ani, însă judecătorul a recalificat acuzarea. Nu se știe ce l-a determinat și cum a explicat această decizie.
Toate ședințele din dosarul lui Șor s-au desfășurat cu ușile închise, iar sentința nu a fost publicată.
În anul 2016, Șor a fost arestat, a petrecut două luni în izolator, iar apoi a fost plasat în arest la domiciliu. În prezent, Șor se află la libertate și organizează acțiuni politice active.
La rândul său, Șor a numit dosarul intentat pe numele său ca fiind politic, iar avocații săi susțin că anume Șor „a fost primul care a comunicat suma furată de la BEM, încă până la primul raport Kroll", că doar el „s-a predat de bună voie și a descoperit schemele și infracțiunile, a dezvăluit numele beneficiarilor mijloacelor bănești și anume [omul de afaceri Veaceslav] Platon".
La 21 iunie 2017, Judecătoria sectorului Buiucani din capitală l-a condamnat pe primarul de Orhei Ilan Șor la 7,5 ani de închisoare de timp semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherii în proporții deosebit de mari. Procurorii l-au învinuit pe Șor de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în perioada în care a deținut funcția de președinte al Consiliului de adminsitrație la Banca de Economii. Procurorii au cerut să fie condamnat la 19 ani, însă judecătorul a recalificat acuzarea. Nu se știe ce l-a determinat și cum a explicat această decizie.
Toate ședințele din dosarul lui Șor s-au desfășurat cu ușile închise, iar sentința nu a fost publicată.
În anul 2016, Șor a fost arestat, a petrecut două luni în izolator, iar apoi a fost plasat în arest la domiciliu. În prezent, Șor se află la libertate și organizează acțiuni politice active.
La rândul său, Șor a numit dosarul intentat pe numele său ca fiind politic, iar avocații săi susțin că anume Șor „a fost primul care a comunicat suma furată de la BEM, încă până la primul raport Kroll", că doar el „s-a predat de bună voie și a descoperit schemele și infracțiunile, a dezvăluit numele beneficiarilor mijloacelor bănești și anume [omul de afaceri Veaceslav] Platon".
Statutul dosarului
Cazul este examinat de Curtea de Apel Cahul.
Cazul este examinat de Curtea de Apel Cahul.
Remarcă
Gheorghe Malic, avocatul lui Dorin Chirtoacă, a comunicat pentru NM că procesul se află la etapa anchetei judiciare. El a menționat că apărarea nu prezintă instanței pretenții din cauza tărăgănării procesului și a subliniat că în acest caz, nu trebuie să fie nicio grabă.
Gheorghe Malic, avocatul lui Dorin Chirtoacă, a comunicat pentru NM că procesul se află la etapa anchetei judiciare. El a menționat că apărarea nu prezintă instanței pretenții din cauza tărăgănării procesului și a subliniat că în acest caz, nu trebuie să fie nicio grabă.
Despre dosar
Statutul dosarului
Remarcă
Dorin Chirtoacă a fost reținut la 25 mai 2017 și deja în ziua următoare a fost plasat în arest la domiciliu. El este învinuit de trafic de influență și corupere pasivă în cazul parcărilor cu plată din capitală. La 21 iulie 2017, dosarul a fost transmis în instanță, iar procurorii au cerut Consiliului Municipal suspendarea lui Chirtoacă din funcția de primar pe perioada procesului. La 28 iulie, Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcție. Începând cu 10 noiembrie 2017, el a fost transferat sub control judiciar, iar la 16 februarie 2018, și-a declarat demisia din funcția de primar.
Dosarul se află spre examinare la Judecătoria Buiucani.
Gheorghe Malic, avocatul lui Dorin Chirtoacă, a comunicat pentru NM că procesul se află la etapa anchetei judiciare. El a menționat că apărarea nu prezintă instanței pretenții din cauza tărăgănării procesului și a subliniat că în acest caz, nu trebuie să fie nicio grabă.
Despre dosar
Dorin Chirtoacă a fost reținut la 25 mai 2017 și deja în ziua următoare a fost plasat în arest la domiciliu. El este învinuit de trafic de influență și corupere pasivă în cazul parcărilor cu plată din capitală. La 21 iulie 2017, dosarul a fost transmis în instanță, iar procurorii au cerut Consiliului Municipal suspendarea lui Chirtoacă din funcția de primar pe perioada procesului. La 28 iulie, Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcție. Începând cu 10 noiembrie 2017, el a fost transferat sub control judiciar, iar la 16 februarie 2018, și-a declarat demisia din funcția de primar.
Dorin Chirtoacă a fost reținut la 25 mai 2017 și deja în ziua următoare a fost plasat în arest la domiciliu. El este învinuit de trafic de influență și corupere pasivă în cazul parcărilor cu plată din capitală. La 21 iulie 2017, dosarul a fost transmis în instanță, iar procurorii au cerut Consiliului Municipal suspendarea lui Chirtoacă din funcția de primar pe perioada procesului. La 28 iulie, Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcție. Începând cu 10 noiembrie 2017, el a fost transferat sub control judiciar, iar la 16 februarie 2018, și-a declarat demisia din funcția de primar.
Statutul dosarului
Dosarul se află spre examinare la Judecătoria Buiucani.
Dosarul se află spre examinare la Judecătoria Buiucani.
Remarcă
Gheorghe Malic, avocatul lui Dorin Chirtoacă, a comunicat pentru NM că procesul se află la etapa anchetei judiciare. El a menționat că apărarea nu prezintă instanței pretenții din cauza tărăgănării procesului și a subliniat că în acest caz, nu trebuie să fie nicio grabă.
Gheorghe Malic, avocatul lui Dorin Chirtoacă, a comunicat pentru NM că procesul se află la etapa anchetei judiciare. El a menționat că apărarea nu prezintă instanței pretenții din cauza tărăgănării procesului și a subliniat că în acest caz, nu trebuie să fie nicio grabă.
Despre dosar
Statutul dosarului
Remarcă
Chiril Lucinschi a fost reținut la 25 mai 2017. De la 27 mai, el s-a alat în arest la domiciliu. La 4 aprilie 2018, el a fost condamnat la 5,5 ani de detenție în penitenciar de tip semiînchis și a fost transferat sub control judiciar până la intrarea în vigoare a sentinței. Conform versiunii procurorilor, fiind administrator și beneficiar final al companiilor Toast Delux SRL și IPA International Project Agency, fostul deputat a spălat bani prin offshore. De asemenea, Lucinschi a fost învinuit că nu a indicat în declarația de venit că posedă o companie care figurează în dosarul despre jaful bancar.
Chiril Lucinschi a declarat de nenumărate ori că se consideră nevinovat și companiile sale nu se ocupau de spălarea de bani. El insistă că în dosarul său nu sunt credite neasigurate și că a achitat toate datoriile. Dosarul intentat pe numele lui Lucinschi a fost construit pe mărturiile lui Ilan Șor.
Chiril Lucinschi a declarat de nenumărate ori că se consideră nevinovat și companiile sale nu se ocupau de spălarea de bani. El insistă că în dosarul său nu sunt credite neasigurate și că a achitat toate datoriile. Dosarul intentat pe numele lui Lucinschi a fost construit pe mărturiile lui Ilan Șor.
Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel.
Potrivit airmațiilor Corinei Stratan, avocatul lui Chiril Lucinschi, apărarea nu are pretenții față de tărăgănarea procesului. Însă avocații consideră că se tărăgănează examinarea declarațiilor apărării care se referă la măsurile preventive. Potrivit Corinei Stratan, controlul judiciar al lui Lucinschi nu a fost prelungit în termenii stabiliți prin lege și avocații s-au adresat în instanță pentru a primi confirmarea că măsura preventivă nu mai funcționează. În același timp, avocații au depus cerere ca lui Chiril Lucinschi să i se permită să plece peste hotare, însă până în prezent, această cerere nu a fost examinată.
Inițial, din cauza că Ion Pleșca, președintele Curții de Apel, membru al completului de magistrați în cazul lui Lucinschi, era în concediu, iar mai târziu s-a autorecuzat. Pleșca și-a explicat această acțiune prin faptul că are legături de rudenie cu ofițerul care de urmărire penală implicat în investigarea cazului lui Lucinschi.
Următoarea ședință în acest caz a fost stabilită pentru ziua de 4 octombrie.
Inițial, din cauza că Ion Pleșca, președintele Curții de Apel, membru al completului de magistrați în cazul lui Lucinschi, era în concediu, iar mai târziu s-a autorecuzat. Pleșca și-a explicat această acțiune prin faptul că are legături de rudenie cu ofițerul care de urmărire penală implicat în investigarea cazului lui Lucinschi.
Următoarea ședință în acest caz a fost stabilită pentru ziua de 4 octombrie.
Despre dosar
Chiril Lucinschi a fost reținut la 25 mai 2017. De la 27 mai, el s-a alat în arest la domiciliu. La 4 aprilie 2018, el a fost condamnat la 5,5 ani de detenție în penitenciar de tip semiînchis și a fost transferat sub control judiciar până la intrarea în vigoare a sentinței. Conform versiunii procurorilor, fiind administrator și beneficiar final al companiilor Toast Delux SRL și IPA International Project Agency, fostul deputat a spălat bani prin offshore. De asemenea, Lucinschi a fost învinuit că nu a indicat în declarația de venit că posedă o companie care figurează în dosarul despre jaful bancar.
Chiril Lucinschi a declarat de nenumărate ori că se consideră nevinovat și companiile sale nu se ocupau de spălarea de bani. El insistă că în dosarul său nu sunt credite neasigurate și că a achitat toate datoriile. Dosarul intentat pe numele lui Lucinschi a fost construit pe mărturiile lui Ilan Șor.
„Nu țin minte. Posibil". Ce a povestit Șor la audierile cu ușile închise în cazul lui Lucinschi
Chiril Lucinschi a fost reținut la 25 mai 2017. De la 27 mai, el s-a alat în arest la domiciliu. La 4 aprilie 2018, el a fost condamnat la 5,5 ani de detenție în penitenciar de tip semiînchis și a fost transferat sub control judiciar până la intrarea în vigoare a sentinței. Conform versiunii procurorilor, fiind administrator și beneficiar final al companiilor Toast Delux SRL și IPA International Project Agency, fostul deputat a spălat bani prin offshore. De asemenea, Lucinschi a fost învinuit că nu a indicat în declarația de venit că posedă o companie care figurează în dosarul despre jaful bancar.
Chiril Lucinschi a declarat de nenumărate ori că se consideră nevinovat și companiile sale nu se ocupau de spălarea de bani. El insistă că în dosarul său nu sunt credite neasigurate și că a achitat toate datoriile. Dosarul intentat pe numele lui Lucinschi a fost construit pe mărturiile lui Ilan Șor.
„Nu țin minte. Posibil". Ce a povestit Șor la audierile cu ușile închise în cazul lui Lucinschi
Statutul dosarului
Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel.
Dosarul se află spre examinare la Curtea de Apel.
Remarcă
Potrivit airmațiilor Corinei Stratan, avocatul lui Chiril Lucinschi, apărarea nu are pretenții față de tărăgănarea procesului. Însă avocații consideră că se tărăgănează examinarea declarațiilor apărării care se referă la măsurile preventive. Potrivit Corinei Stratan, controlul judiciar al lui Lucinschi nu a fost prelungit în termenii stabiliți prin lege și avocații s-au adresat în instanță pentru a primi confirmarea că măsura preventivă nu mai funcționează. În același timp, avocații au depus cerere ca lui Chiril Lucinschi să i se permită să plece peste hotare, însă până în prezent, această cerere nu a fost examinată.
Inițial, din cauza că Ion Pleșca, președintele Curții de Apel, membru al completului de magistrați în cazul lui Lucinschi, era în concediu, iar mai târziu s-a autorecuzat. Pleșca și-a explicat această acțiune prin faptul că are legături de rudenie cu ofițerul care de urmărire penală implicat în investigarea cazului lui Lucinschi.
Următoarea ședință în acest caz a fost stabilită pentru ziua de 4 octombrie.
Potrivit airmațiilor Corinei Stratan, avocatul lui Chiril Lucinschi, apărarea nu are pretenții față de tărăgănarea procesului. Însă avocații consideră că se tărăgănează examinarea declarațiilor apărării care se referă la măsurile preventive. Potrivit Corinei Stratan, controlul judiciar al lui Lucinschi nu a fost prelungit în termenii stabiliți prin lege și avocații s-au adresat în instanță pentru a primi confirmarea că măsura preventivă nu mai funcționează. În același timp, avocații au depus cerere ca lui Chiril Lucinschi să i se permită să plece peste hotare, însă până în prezent, această cerere nu a fost examinată.
Inițial, din cauza că Ion Pleșca, președintele Curții de Apel, membru al completului de magistrați în cazul lui Lucinschi, era în concediu, iar mai târziu s-a autorecuzat. Pleșca și-a explicat această acțiune prin faptul că are legături de rudenie cu ofițerul care de urmărire penală implicat în investigarea cazului lui Lucinschi.
Următoarea ședință în acest caz a fost stabilită pentru ziua de 4 octombrie.
Text: Alexandra Batanova
Prezentare: Tatiana Bulgac
Prezentare: Tatiana Bulgac
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team