cnmc.gov.md

De la stare de urgență la stare de alertă? Centrul de Management al Crizelor: „Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată”

Nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. Moldova este în continuare vulnerabilă, întrucât depinde integral de importurile de carburanți. Totodată, deși linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări. Încetarea stării de urgență poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a R. Moldova. Informațiile au fost comunicate pe 3 aprilie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), din subordinea Guvernului, care a anunțat identificarea unor direcții de acțiune, printre care pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic.

Potrivit Centrului, pe 2 aprilie, reprezentanții a 12 instituții au evaluat situația din sectorul energetic și posibilul impact în cazul încetării stării de urgență. Ședința a avut loc la indicația premierului, pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, a precizat sursa citată.

„Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”

„În cadrul discuțiilor s-a subliniat că deși în ultima perioadă se observă unele îmbunătățiri, situația rămâne fragilă. Republica Moldova este în continuare vulnerabilă întrucât depinde integral de importurile de carburanți, iar contextul regional marcat de războiul rus din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu – continuă să afecteze livrările. În aceste condiții, unele state din regiune au introdus restricții la export pentru a-și proteja propriile piețe”, a declarat Centrul.

Totodată, potrivit Centrului, deși Linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări și ajustări ale stabilității. „Mai mult, în fiecare an, conform datelor, perioada aprilie-mai este una dintre cele mai dificile, deoarece debranșarea capacităților de cogenerare ale CET-urilor, reduce producția internă de energie electrică cu aproximativ 50% (circa 200 MW), crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie la costuri mari”, a adăugat sursa citată.

Conform Centrului, „instituțiile responsabile de sectorul energetic subliniază că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”. „O eventuală reducere a termenului stabilit de Parlament prin încetarea acestui mecanism poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a Republicii Moldova. Totodată, chiar și în cazul încetării stării de urgență, va fi necesară reactivarea stării de alertă pentru a menține instrumentele de intervenție care să prevină exportul stocurilor de motorină și benzină din țară și pentru a evita lipsa de carburanți la pompă”, a declarat instituția.

Direcții de acțiune

Centrul a menționat că au fost identificate câteva direcții de acțiune: pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic, pentru a păstra mecanismele necesare de intervenție; asigurarea coordonării între instituții, astfel încât orice decizie să nu creeze întreruperi în gestionarea situației, mai ales în perioada sărbătorilor, când consumul crește; monitorizarea zilnică a stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, precum și identificarea soluțiilor pentru a evita blocajele financiare în sector; actualizarea planurilor de intervenție pentru a preveni eventuale probleme în aprovizionarea cu carburanți și pentru a asigura necesarul în perioada agricolă.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată.

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă săptămâna viitoare la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: