De la Țările Baltice la Moldova: cum construiește Aventus Group o platformă fintech internațională

În ultimii ani, țările baltice au devenit un punct important de creștere pentru fintech-ul european. Infrastructura digitală dezvoltată, cadrul de reglementare flexibil și baza tehnologică solidă au permis companiilor din Lituania, Letonia și Estonia să se extindă mult dincolo de piețele interne.

Una dintre aceste companii este Aventus Group, fondată în anul 2009. Astăzi, grupul activează în 20 de țări de pe patru continente. În Republica Moldova, activitatea este desfășurată prin Aventus Finance, sub brandurile Credit7 și Credit365. Evoluția companiei demonstrează că un model fintech construit pe tehnologie solidă și disciplină managerială poate asigura creștere chiar și într-un context economic instabil.

Tehnologia ca punct de sprijin

„Aventus Group a fost creată într-o perioadă în care piața financiară resimțea consecințele crizei din 2008. Pentru o companie nouă, acest context a reprezentat o oportunitate de a construi un model fără procese învechite”, afirmă Andrejus Trofimovas, CEO al Aventus Group.

Încă de la început, tehnologia a stat la baza modelului de business, nu a fost doar un instrument de suport. Fără a se baza pe soluții externe, grupul a investit în propria infrastructură IT, a format echipe interne de dezvoltare și a construit o arhitectură tehnologică centralizată.

Această abordare a permis automatizarea evaluării cererilor, standardizarea managementului riscului și asigurarea unei experiențe unitare pentru clienți pe diferite piețe. Extinderea a fost o consecință logică a modelului, nu o sursă de complexitate suplimentară.

Potrivit lui Andrejus Trofimovas, autonomia tehnologică a devenit o condiție pentru creșterea internațională.

„Dacă o companie intenționează să activeze în mai multe jurisdicții, are nevoie de un sistem scalabil și de standarde uniforme. Tehnologia ne permite să menținem controlul și să asigurăm un nivel comparabil de calitate pe toate piețele.”

Când tehnologia devine serviciu

În Moldova, Aventus Group este reprezentată prin Aventus Finance, care activează sub brandurile Credit7 și Credit365. Principiile de lucru, de la evaluarea cererilor până la gestionarea riscurilor, sunt construite în cadrul modelului unic al grupului, dar sunt aplicate ținând cont de legislația Republicii Moldova și de particularitățile pieței locale.

În ultimii trei ani, baza de clienți unici ai companiei din Moldova a crescut cu peste 36 de mii și depășește în prezent 90 de mii. Numărul total al cererilor depuse a depășit 200 de mii, însă nu toate sunt aprobate – fiecare solicitare este analizată în cadrul sistemului intern de evaluare a riscurilor. Această dinamică reflectă extinderea segmentului digital, concomitent cu menținerea unei abordări prudente în procesul decizional.

În 2025, în Moldova au intrat în vigoare cerințe mai stricte privind creditarea responsabilă și procedurile de identificare electronică. Pentru companie, aceasta a reprezentat o etapă logică în evoluția pieței: standardele interne de scoring și verificare a clienților aplicate la nivel de grup prevedeau deja parametri mai stricți. Prin urmare, adaptarea la noile cerințe a avut loc în cadrul modelului de bază existent.

În paralel, se schimbă și formatul de interacțiune cu clienții. Dacă anterior compania opera prin 18 puncte offline, astăzi numărul acestora s-a redus la 8, în timp ce majoritatea operațiunilor se mută treptat în online. Această tranziție reflectă nu doar optimizarea internă, ci și o transformare mai amplă a pieței – accelerarea proceselor digitale și schimbarea obiceiurilor consumatorilor.

Potrivit directorului general al companiei din Moldova, Roman Guțu, esențial rămâne nivelul de încredere și claritatea produsului.

„Pentru client sunt importante condițiile transparente și predictibilitatea. Formatul online permite obținerea rapidă a unei decizii, însă produsul financiar trebuie să rămână gestionabil și ușor de înțeles.”

De la un proiect regional la o structură internațională

Astăzi, în cadrul Aventus Group activează peste 4 500 de specialiști. De la înființare, companiile din grup au acordat credite în valoare de aproape 7 miliarde de euro.

La sfârșitul anului 2025, profitul net a fost de 95,67 milioane de euro. În același an au fost acordate credite noi în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, iar portofoliul total de credite a atins 346,84 milioane de euro. Capitalurile proprii au crescut până la 225,68 milioane de euro.

În 2025, grupul a redus raportul datorie și capital propriu sub nivelul de 20%, semnificativ mai mic decât media din industrie.

Potrivit lui Andrejus Trofimovas această evoluție reflectă stabilitatea companiei și capacitatea acesteia de a se extinde.

„Anul 2025 a fost pentru Aventus Group un an al creșterii și extinderii. Companiile noastre de pe toate piețele au demonstrat rezultate operaționale solide. Ne-am extins prezența pe majoritatea piețelor unde activăm, am creat noi companii pentru finanțarea întreprinderilor locale și ne-am pregătit pentru o nouă etapă de expansiune internațională în 2026.”

Grupul se bazează pe echipe locale puternice, menținând în același timp un control centralizat asupra managementului riscurilor și strategiei. Acest model permite păstrarea standardelor uniforme chiar și în condițiile extinderii geografice.

Testul rezilienței

Andrejus Trofimovas recunoaște că războiul din Ucraina a reprezentat una dintre cele mai serioase provocări din istoria Aventus Group. Ucraina a fost o piață importantă pentru companie, iar consecințele conflictului au afectat atât activitatea operațională, cât și angajații.

În ciuda circumstanțelor dificile, companiile și-au continuat activitatea, adaptând procesele la noile condiții. După începutul invaziei la scară largă, a fost luată decizia de a înceta activitatea pe piața din Rusia.

Situația a confirmat, de asemenea, importanța strategică a diversificării geografice. Rezultatele obținute pe alte piețe au permis grupului să își mențină stabilitatea și să își onoreze obligațiile față de parteneri și investitori.

În același timp, componenta umanitară a fost consolidată. După februarie 2022, volumul ajutorului ne-militar acordat Ucrainei a fost de aproximativ 2 milioane de euro. Sprijinul a fost direcționat către persoane strămutate intern, familii vulnerabile, copii grav bolnavi și instituții medicale regionale.

Unul dintre proiecte a vizat sprijinirea evacuării locuitorilor din Mariupol în primele luni ale războiului. Prin intermediul inițiativelor caritabile partenere au fost finanțate autobuzele necesare pentru evacuarea persoanelor din orașul asediat. Această acțiune a devenit ulterior parte a unui program mai amplu de sprijin pentru cele mai vulnerabile categorii.

Experiența ultimilor ani a arătat că reziliența unei structuri internaționale nu este determinată doar de rezultatele financiare, ci și de capacitatea de a menține controlul operațional și responsabilitatea socială în perioade de criză. Pentru țările în care grupul este prezent, inclusiv Republica Moldova, aceasta înseamnă activitatea în cadrul unui model orientat nu doar spre creștere, ci și spre stabilitate pe termen lung.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

maib business

Energocom și Moldtelecom intenționează să împrumute bani de la persoane fizice și investitori. Buzatu, despre memorandum: „Nu are niciun impact asupra tarifelor la gaz”

Companiile de stat Energocom și Moldtelecom intenționează să atragă finanțare pentru proiecte investiționale prin emiterea unor obligațiuni corporative. În acest sens, au semnat memorandumuri de înțelegere inclusiv cu bănci intermediare, documente care stabilesc responsabilitățile părților, etapele de pregătire și un calendar orientativ pentru o eventuală emisiune de obligațiuni corporativă prin ofertă publică.

Potrivit autorităților, Energocom și Moldtelecom au fost selectate anterior pentru a beneficia de asistență în pregătirea emisiunilor de obligațiuni corporative.

Pe 16 noiembrie, cele două companii au semnat memorandumuri de înțelegere cu băncile intermediare Maib și Victoriabank, precum și cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de implementator al proiectului, în vederea pregătirii emisiunilor de obligațiuni corporative. Semnarea memorandumurilor a avut loc în cadrul proiectului „Susținerea implementării Strategiei de dezvoltare a pieței de capital în Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Regatului Țărilor de Jos și implementat de „Econometrica Grup” în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Explicațiile Ministerului Energiei și ale Energocom

Ministerul Energiei a explicat că obligațiunile corporative permit unei companii să împrumute bani de la persoane fizice și investitori instituționali, cu obligația de a rambursa sumele atrase și de a achita dobânda în condițiile stabilite. Investitorii devin creditori, fără a deveni acționari, iar compania rămâne integral în proprietatea statului. „Accesul la piața de capital poate oferi Energocom resurse pentru investiții pe termen lung, însoțite de cerințe de transparență, raportare și disciplină financiară”, a adăugat Ministerul Energiei.

Potrivit Ministerului, semnarea memorandumului reprezintă o etapă de pregătire a primei emisiuni de obligațiuni corporative pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică. Decizia privind realizarea efectivă a emisiunii va aparține Consiliului „Energocom”, a precizat Ministerul. „Documentul stabilește responsabilitățile părților, etapele de pregătire și un calendar orientativ pentru o eventuală emisiune prin ofertă publică și admiterea obligațiunilor la tranzacționare pe Bursa Internațională a Moldovei”, a comunicat instituția.

Conform Ministerului Energiei, primul proiect investițional propus pentru finanțare prin acest instrument este sistemul de stocare a energiei în baterii de la Strășeni, cu o putere de 50 MW și o capacitate de stocare de 100 MWh. Instalația va fi racordată la rețeaua de transport prin stația Strășeni 330/110/10 kV, iar punerea sa în funcțiune este planificată pentru anul 2028.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că Energocom „este o întreprindere strategică, iar emiterea de obligaţiuni permite atragerea de finanţări fără a dilua participarea statului în capitalul social, dar şi a contribui la dezvoltarea pieţei financiare”: „Obligațiunile oferă o alternativă: compania poate împrumuta bani de la investitori, în condiții transparente, cu termene de rambursare și dobânzi stabilite, păstrând integral proprietatea publică”.

Directorul general al Energocom, Eugeniu Buzatu, a precizat că „această inițiativă vizează finanțarea proiectelor investiționale, nu achiziția gazelor naturale și nu are niciun impact asupra tarifelor la gaze naturale”.

Declarația Moldtelecom

Moldtelecom a declarat că semnarea memorandumului reprezintă pentru companie „oportunitatea de a atrage noi surse de finanțare pentru modernizarea rețelelor de fibră optică, dezvoltarea tehnologiei 5G și lansarea serviciilor digitale inovatoare”. „Obiectivul nostru este clar: un Moldtelecom mai puternic, mai competitiv și mai performant, care conectează oamenii și contribuie la viitorul digital al Moldovei’, a declarat compania.

Precizările Expert-Grup

Potrivit Expert-Grup, decizia de a emite obligațiuni aparține consiliului fiecărei societăți. Directorul executiv al Centrului Analitic, Adrian Lupușor, a declarat că „este o premieră pentru piața de capital din Republica Moldova ca două dintre cele mai mari întreprinderi cu capital de stat să înceapă în paralel pregătirea unor emisiuni de obligațiuni corporative”. „Este o continuare a succeselor înregistrate pe dimensiunea emisiilor de obligațiuni municipale începând cu 2021, unde Expert-Grup, cu suportul Olandei, la fel a avut rolul de facilitator al acestor practici, care iată că acum urmează a fi îmbrățișate și de companiile de stat. Memorandumurile semnate stabilesc pașii pe care companiile și băncile intermediare îi vor parcurge în această etapă”, a adăugat Lupușor.

Președintele Finlandei: Moldova trebuie să aibă acces la beneficiile UE înainte de aderare VIDEO

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și-a exprimat convingerea că Republica Moldova și Ucraina vor deveni membre a Uniunii Europene, iar obiectivul Moscovei de a le transforma în „state rusești” a eșuat. El a spus că cele două țări ar trebui să beneficieze unele avantaje pe care le au statele membre înainte de aderarea propriu-zisă, precum accesul la anumite sectoare ale pieței unice și programe, ca stimulent pentru accelerarea ritmului reformelor necesare pentru aderare. Declarațiile au fost făcute luni, 16 noiembrie, la Forumul privind extinderea UE de la Bruxelles.

„Știți ceva? Dacă obiectivul strategic al Rusiei era să împiedice Ucraina să aibă acces la Europa, să transforme Ucraina în parte a Rusiei sau să facă din Republica Moldova un stat rusesc, atunci se va întâmpla exact contrariul. Sunteți europeni și veți deveni membri ai Uniunii Europene”, a declarat Alexander Stubb.

Președintele Finlandei a subliniat că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merite, însă, atunci când reformele sunt realizate, UE „trebuie să răspundă cu rapiditate și hotărâre”.

„În același timp, nu ar trebui să obligăm țările candidate să aștepte în mod pasiv. Ar trebui să explorăm posibilitățile unei integrări graduale. Participarea la instituțiile și summit-urile UE consolidează alinierea la valorile și politicile europene, precum și sentimentul de apartenență. Accesul la anumite sectoare ale pieței unice, la diverse politici și programe europene aduce beneficii concrete și accelerează reformele. Acești pași nu trebuie priviți ca alternative la statutul de membru cu drepturi depline. Dimpotrivă, ei ar trebui să servească drept un factor de accelerare și o etapă intermediară în drumul către aderare”, a adăugat el.

Totodată, liderul finlandez a mai spus că fiecare pas care consolidează Republica Moldova și Ucraina „consolidează și Europa”.

Amintim că și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la Forumul privind extinderea UE. În debutul evenimentului, președinta a spus că țara lucrează pentru a fi pregătită de aderare până în 2030.

Organizat la scurt timp după prezentarea Pachetului de extindere 2026, Forumul este principala platformă de discuții, la nivel european, despre progresele înregistrate de statele candidate și viitorul extinderii, despre cum se pregătește UE să primească noi membri și cât de importantă este extinderea pentru securitatea întregului continent.

***

Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Conform raportului Comisiei Europene din 4 noiembrie, Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. Evaluarea arată că țara noastră ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor.

Transnistria, asigurată cu gaz în această iarnă? Krasnoselski, după vizita în Rusia: „Moscova nu ne va abandona”

„Moscova nu va abandona Transnistria” și va sprijini livrările de gaze și energie electrică, a declarat liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe 16 noiembrie, la o zi după revenirea din Rusia. La aceeași ședință, Serghei Obolonic, responsabil de economie în administrația de facto, a recunoscut că aprovizionarea cu gaze rămâne dificilă, dar, spune el, poate fi ținută sub control. Potrivit lui, regiunea ar putea primi în această iarnă până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi.

„La Moscova mi s-a transmis clar că Moscova nu va abandona Transnistria și va sprijini prin toate mijloacele livrările de gaze și, respectiv, de energie electrică. Da, există, desigur, dificultăți de ordin tehnic, pe care le rezolvăm împreună cu toți partenerii”, a declarat Krasnoselski.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, care a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale în Rusia, a mulțumit Moscovei „pentru sprijinul acordat în acest domeniu de importanță vitală”.

La rândul său, pretinsul ministru al economiei din stânga Nistrului, Serghei Obolonic, a anunțat că, pe 16 noiembrie, necesarul populației de gaze, energie electrică și căldură era acoperit integral, la fel ca necesarul de încălzire al instituțiilor sociale.

„Au fost luate toate măsurile necesare pentru identificarea surselor de finanțare până la sfârșitul sezonului de încălzire, adică până la 1 aprilie. Au fost perfectate contractele și clarificate chestiunile tehnice care vor permite livrarea, în perioada de iarnă, a până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi în regiunea transnistreană”, a precizat Obolonic în timpul ședinței convocate de Krasnoselski.

Reamintim, la începutul anului 2025, Tiraspolul, Chișinăul și Bruxellesul au convenit asupra așa-numitei „scheme ungare” de livrare a gazelor naturale în regiunea transnistreană. Mecanismul a fost convenit după ce Gazprom a anunțat, pe 31 decembrie 2024, că oprește livrările de gaze către Republica Moldova, deși contractul era încă în vigoare.

Gazele sunt cumpărate de pe piața Uniunii Europene și aduse până la frontiera Republicii Moldova de compania MET Gas and Energy Marketing AG. De acolo, Moldovagaz le livrează în regiunea transnistreană. Livrările sunt achitate de o companie înregistrată în Dubai, din fondurile unui credit special acordat de Rusia.

Pe 4 noiembrie, în timpul vizitei la Moscova, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a primit „Ordinul de Onoare” de la Vladimir Putin pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia. A doua zi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenire, lui Krasnoselski îi va fi interzis să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani. Biroul a precizat, tot atunci, că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene pe timpul iernii.

Krasnoselski a revenit în Republica Moldova în seara de 15 noiembrie. El a ieșit din Aeroportul Internațional Chișinău la aproape șase ore după aterizare, fără să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Guvernul a confirmat revenirea și a reiterat că, „după procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Imagine simbol

Peste 6 milioane de parole furate, descoperite într-o operațiune la care a participat și Moldova

Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI) a participat, alături de autorități din mai multe state, la o operațiune internațională coordonată de Europol, împotriva infrastructurilor și serviciilor care facilitează atacurile cibernetice. În cadrul acesteia, au fost sechestrate și neutralizate 235 de servere și 257 de domenii, utilizate de grupările infracționale, inclusiv pentru furtul de date. În infrastructura sechestrată au fost identificate peste șase milioane de nume de utilizator și parole sustrase de la victime. În urma investigațiilor desfășurate de INI pe teritoriul R. Moldova, au fost identificate șapte servere care găzduiau componente ale infrastructurii criminale. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, operațiunea „ENDGAME” reprezintă unul dintre cele mai ample eforturi internaționale îndreptate împotriva infrastructurilor și serviciilor care facilitează atacurile ransomware și alte forme de criminalitate cibernetică. „În cadrul acțiunii comune, autoritățile și partenerii din sectorul privat au reușit să destructureze infrastructura infracțională care susținea trei rețele majore de malware: Gootloader, CastleRAT și StealC. Operațiunea s-a soldat cu sechestrarea și neutralizarea a 235 de servere și 257 de domenii, afectând semnificativ infrastructura utilizată de grupările infracționale pentru furnizarea serviciilor de tip „cybercrime-as-a-service”, facilitarea atacurilor ransomware și furtul de date”, a comunicat Inspectoratul pe 16 noiembrie.

Potrivit IGP, un rezultat important al operațiunii îl reprezintă identificarea a peste 6 milioane de date de autentificare (nume de utilizator și parole), sustrase de la victime și descoperite în infrastructura sechestrată.

Conform instituției, „Republica Moldova a contribuit activ la această operațiune internațională”: „În urma investigațiilor desfășurate de ofițerii Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al INI, pe teritoriul țării au fost identificate șapte servere care găzduiau componente ale infrastructurii criminale. În urma intervenției, accesul la conținutul găzduit pe aceste servere a fost sistat, iar datele informatice au fost conservate în condiții care să asigure integritatea probelor și disponibilitatea acestora pentru continuarea investigațiilor”.

Despre cele trei tipuri de programe malițioase

Potrivit IGP, acțiunile desfășurate la nivel internațional au vizat trei tipuri de programe malițioase. Gootloader este un program de tip „dropper/loader”, utilizat pentru infiltrarea sistemelor informatice prin distribuirea unor documente juridice false pe site-uri compromise, în special pe platforme WordPress. Odată instalat, acesta putea facilita introducerea altor programe malițioase, inclusiv ransomware, utilizate pentru extorcarea victimelor.

Identificat în 2025, CastleRAT este un troian de acces la distanță (RAT), cu o arhitectură tehnică avansată, conceput pentru a permite atacatorilor să controleze de la distanță dispozitivele compromise. Acesta putea facilita accesul neautorizat la informații, executarea unor comenzi și compromiterea sistemelor informatice ale companiilor.

StealC este un program de tip „stealer”, conceput pentru extragerea informațiilor sensibile de pe dispozitivele infectate, inclusiv parole, date de autentificare și identități digitale. Informațiile sustrase puteau fi ulterior comercializate sau utilizate în diverse scheme de fraudă informatică.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: