Politică

De pe locurile 72 și 73 pe lista electorală, în fotolii de parlamentari: PAS are doi deputați noi

Ecaterina Arvintii
| 6 august, 2026
12:26

Fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) are doi deputați noi. Curtea Constituțională a validat, pe 6 august, mandatele lui Roman Roșca și Victor Mătrăgună, candidați care au ocupat locurile 72 și, respectiv, 73 pe lista PAS la alegerile parlamentare din 2025.

Mandatele au devenit vacante după demisia Victoriei Belous și a lui Alexandr Trubca. Belous a revenit în funcția de ministră a Finanțelor în Guvernul condus de Vasile Tofan, iar Trubca a renunțat la mandat în urma scandalului legat de afacerile sale imobiliare din Trușeni, dezvoltate în perioada în care era deputat.

Conform Legii cu privire la statutul deputatului în Parlament, un mandat vacant este atribuit următorului supleant de pe lista formațiunii, iar validarea acestuia este de competența Curții Constituționale.

Cine este Roman Roșca

Roman Roșca are 44 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.

În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.

În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.

Roman Roșca a devenit deputat în Parlament în iulie 2022, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar. În legislativ, a condus Comisia specială pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În iulie 2025, a fost numit viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul Dorin Recean, după desemnarea lui Oleg Serebrian în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Turcia. După alegerile parlamentare din 2025 și formarea noului Guvern, nu și-a păstrat funcția în Executiv. Pe 24 iunie 2026 a revenit în administrația publică în calitate de secretar de stat la Biroul politici de reintegrare, însă, câteva zile mai târziu, Guvernul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia.

Cine este Victor Mătrăgună

Victor Mătrăgună a candidat cu numărul 73 pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate. Este jurist de profesie și ocupă în prezent funcția de șef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat.

Potrivit informațiilor prezentate de PAS în contextul alegerilor din toamna anului trecut, Mătrăgună este originar din satul Jeloboc, raionul Orhei. De-a lungul timpului, a activat în calitate de antreprenor și consilier local. În 2025, acesta a absolvit un program de masterat în domeniul anticorupției.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

candidați, curtea constituțională, deputați noi, listă PAS, Parlament, PAS, roman roșca

Știri similare

Gagauzia

Sandu: alegerile din Găgăuzia ar putea avea loc până la sfârșitul anului. „Nu vrem să anulăm autonomia”

Viață

Averea fostului deputat PAS Alexandr Trubca și a familiei sale – sub lupa inspectorilor de integritate. ANI anunță verificări

Externe

Orașele Europei sting luminile și închid robinetele. Cum seceta a devenit și o criză energetică

Ana-Maria Dolghii
| 6 august, 2026
12:06

Mai multe orașe din Europa au introdus măsuri pentru reducerea consumului de energie și apă, pe fondul valului de caniculă și al secetei care afectează continentul. Autoritățile au limitat iluminatul public și arhitectural, au redus consumul de electricitate în orele de vârf și au impus restricții privind utilizarea apei potabile.

În România, autoritățile locale au adoptat măsuri pentru diminuarea consumului de energie în orele de vârf. În București, Primăria Capitalei a anunțat reducerea cu aproximativ 30% a intensității iluminatului LED, oprirea iluminatului ornamental, limitarea utilizării aerului condiționat în instituțiile publice și suspendarea încărcării autobuzelor electrice între orele 19:30 și 23:00. De asemenea, ecranele publicitare sunt oprite între orele 20:00 și 21:00, iar o parte dintre echipamentele Termoenergetica funcționează la capacitate redusă.

Măsuri similare au fost adoptate și în alte orașe. La Iași, iluminatul public este diminuat după miezul nopții, cu excepția zonelor considerate sensibile, precum spitalele și principalele spații pietonale. Oradea a decis să aprindă iluminatul stradal cu o oră mai târziu, iar la Arad intensitatea luminii este redusă cu până la 50% pe anumite artere, fiind suspendat și iluminatul arhitectural al clădirilor. În Constanța, iluminatul funcționează la jumătate din capacitate pe bulevardele modernizate, iar autobuzele electrice sunt încărcate după ora 23:00. La Brașov, luminile sunt aprinse mai târziu și stinse mai devreme, iar după miezul nopții intensitatea acestora este redusă cu 50%. Timișoara a oprit iluminatul arhitectural al mai multor clădiri și monumente emblematice.

Măsuri de reducere a consumului de energie au fost introduse și în alte state europene. În Ungaria, autoritățile au stins iluminatul decorativ al unor obiective cunoscute și au suspendat transportul feroviar electric de marfă în intervalul 17:00–22:00. Potrivit Reuters, reducerea consumului în orele de vârf a ajuns la 600–700 MW pe zi, echivalentul consumului a aproximativ un milion de aparate de aer condiționat.

În paralel, seceta prelungită a determinat mai multe localități europene să impună restricții privind consumul de apă. În comuna Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, apa este sistată în fiecare noapte, între orele 22:00 și 06:00, pentru refacerea rezervelor, iar locuitorii sunt îndemnați să nu utilizeze apa potabilă pentru irigarea grădinilor, umplerea piscinelor sau spălarea curților.

În Italia, orașul Padova a interzis folosirea apei potabile pentru spălarea automobilelor, curților și piețelor, precum și pentru alimentarea piscinelor și a fântânilor ornamentale. Restricții similare sunt aplicate în numeroase localități din regiunile Piemont și Lombardia, afectate de probleme de aprovizionare.

În Franța, zeci de comune din departamentele Essonne și Yvelines au interzis udarea spațiilor verzi, umplerea piscinelor, spălarea mașinilor și alimentarea fântânilor ornamentale. În unele localități, încălcarea restricțiilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 1 500 de euro.

Și în Germania au fost introduse măsuri de economisire a apei. La Landau an der Isar sunt interzise udarea peluzelor, umplerea piscinelor și spălarea privată a automobilelor. La München, restricții similare au fost aplicate până la începutul lunii august, autoritățile raportând o reducere semnificativă a consumului zilnic de apă.

În Marea Britanie, compania Thames Water a interzis folosirea furtunurilor pentru peste 10 milioane de consumatori din Londra și Valea Tamisei, măsură care vizează în principal udarea grădinilor, spălarea mașinilor și umplerea piscinelor. Restricții similare aplicate de alți operatori afectează aproximativ 40% din populația Marea Britanie.

În Belgia, mai multe municipalități din regiunea Valonia au introdus interdicții privind utilizarea apei pentru piscine, întreținerea spațiilor verzi, spălarea vehiculelor sau curățarea străzilor. În regiunea Flandra este în vigoare un nivel ridicat de alertă din cauza secetei, fiind limitate extragerile din majoritatea cursurilor de apă ne-navigabile.