Tudor Mardei/NewsMaker

Declarație în Parlament: Integrarea și aderarea la UE, proiect de prioritate națională. Apelul deputaților către moldoveni

Parlamentul a aprobat, pe 21 martie, Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul exprimă convingerea că „doar” aderarea la UE va asigura viitorul țării în calitate de stat suveran, neutru, integru și democratic, iar calea ireversibilă de integrare și aderare europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova. Deputații fac apel la întreaga societate, inclusiv la toate forțele politice să dea dovadă de unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele interesului național și al obiectivului strategic – integrarea și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat emis de Parlament, documentul constată că Uniunea Europeană, timp de decenii, a fost un „partener de nădejde” al țării noastre, oferind „dezinteresat” suport logistic şi financiar pentru rezolvarea multiplelor probleme interne ale Republicii Moldova.

„Datorită suportului generos din partea UE și al statelor membre, Republica Moldova a depășit criza provocată de pandemia COVID, precum și criza energetică din iarna 2022-2023”, precizează documentul.

În proiect se mai stipulează că integrarea europeană va facilita coeziunea civică a societății, va asigura trecerea Republicii Moldova la o dezvoltare economică durabilă și va spori capacitățile statului de a promova politici sociale eficiente. În context, Parlamentul solicită Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru organizarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și să consolideze instituțiile statului implicate în negocieri.

Prin intermediul Declarației, deputații fac apel către cetățenii Republicii Moldova la unitate pentru un viitor pașnic și european al țării noastre. „Uniunea Europeană este un teritoriu al păcii. A fost creată ca un proiect de pace, care a pus capăt războaielor în Europa, iar energiile sale creatoare nu au mai fost îndreptate spre distrugere și agresiune, dar spre prosperitate și dezvoltare pașnică dintre popoare”, se menționează în Declarație.

Proiectul Declarației a fost votat de 54 de deputați.

***

Republicat Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014. La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării noastre la UE. Uniunea Europeană a acordat, la 23 iunie 2022, statutul de țară-candidat pentru Republica Moldova. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: