Politică

Denis Cuculescu, condamnat pentru trădare de patrie, scapă de urmărirea internațională: precizările INTERPOL

Dumitru Petruleac
| 17 februarie, 2026
18:08

INTERPOL a refuzat anunțarea în căutare internațională a lui Denis Cuculescu, condamnat de prima instanță la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie, pe 26 ianuarie 2026, potrivit RISE Moldova. Instituția și-a motivat decizia prin faptul că statutul său interzice implicarea în dosare cu caracter politic sau care țin de securitatea statelor.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a depus un demers repetat, subliniind că inculpatul este condamnat și pentru escrocherie – o infracțiune de drept comun – și a solicitat reexaminarea cazului.

Sentința de condamnare a lui Cuculescu a fost pronunțată de judecătorul Sergiu Stratan în lipsa inculpatului, care, între timp, a părăsit Republica Moldova.

Cuculescu s-a prezentat în instanță până la etapa finală a examinării cauzei, potrivit procurorului. După ce judecătorul nu a mai prelungit măsura controlului judiciar, acesta a putut pleca din țară.

INTERPOL a mai refuzat la 5 decembrie 2023 darea în căutare internațională a lui Nigeat Askerov, un alt cetățean moldovean care l-a recrutat pe Cuculescu și lucra în interesele reprezentanților Serviciului Federal de Securitate (FSB), fostul KGB, al Federației Ruse. Askerov figurează într-o cauză penală care nu poate fi trimisă în judecată în lipsa inculpatului, potrivit procurorilor.

Amintim că Denis Cuculescu a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în lipsa inculpatului.

Timp de aproape doi ani, 2020-2022, Cuculescu a schimbat monede digitale USDT în peste 300 de mii de euro și a transferat echivalentul a peste 150 de mii de dolari prin portmoneul său electronic. Banii erau folosiți pentru salarii și realizarea diferitor sarcini trasate de curatorii ruși, potrivit sentinței de condamnare.

Cuculescu a fost reținut la 8 decembrie 2022 și a rămas în arest până la 25 octombrie 2023. Apoi, dosarul a ajuns în instanță în mai 2023.

În noiembrie 2025, inculpatul s-a înregistrat ca antreprinzător individual în Rusia, demonstrează datele obținute de RISE. Activitatea principală declarată este educație suplimentară pentru copii și adulți, dar și domenii conexe precum comerț, IT, consultanță și servicii financiare.

Legătura lui Cuculescu cu Nigeat Askerov

Audiat în etapa urmăririi penale, Cuculescu a declarat că l-a cunoscut pe Nigeat Askerov în urmă cu 8-10 ani. Askerov era atunci activist al formațiunii politice Partidul Nostru, condusă de Renato Usatâi, și mobiliza tinerii. Iar Cuculescu era unul dintre acei tineri.

În 2020, legătura dintre cei doi a devenit tot mai apropiată. Atunci, Askerov l-a contactat și i-a cerut să transfere, prin criptovalută, aproximativ 20 de mii de euro. I-ar fi spus că banii erau destinați întreprinzătorilor, businessmanilor și celor care acordă ajutor comunității azere, iar beneficiarii finali erau azerii din Rusia și Moldova.

Cuculescu a declarat că nu știa de unde proveneau banii. A recunoscut însă că primea un comision de 0,5% din fiecare transfer. În anii următori, a făcut mai multe operațiuni, primind de fiecare dată partea sa. Deși a confirmat transferurile, Cuculescu s-a declarat nevinovat. A susținut că nu știa unde ajungeau banii transferați de el.

În 2020, Askerov fusese deja recrutat și acționa la indicația lui Iurii Gudillin, agent rus al Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit informațiilor obținute de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și de Procuratură.

Denis Cuculescu mai figurează într-un alt dosar penal, aflat în prima instanță. Acesta este învinuit că a încercat să influențeze un martor să depună declarații false în favoarea sa, chiar în dosarul de trădare de patrie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Averea fostului deputat PAS Alexandr Trubca și a familiei sale – sub lupa inspectorilor de integritate. ANI anunță verificări

Politică

Popșoi, despre vizita delegației talibane: „Procedurile au fost respectate”. Câți cetățeni afgani au primit vize de la începutul anului?

Viață

Datorii, probleme la achiziții și deficiențe în administrare: Ce au arătat verificările la Institutul de Neurologie, condus de fratele unei ministre

Mihaela Conovali
| 5 august, 2026
12:24

Verificările Ministerului Sănătății la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” au identificat deficiențe în administrarea personalului, monitorizarea achizițiilor, recepționarea unor lucrări de infrastructură, precum și datorii de aproape 75 de milioane de lei. Datele au fost prezentate pe 5 august, iar ministerul a anunțat măsuri de redresare. În același timp, a precizat că problemele constatate „nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”. Amintim că verificările au fost inițiate după ce doi medici au sesizat probleme în instituție, despre care au declarat că au apărut în urma numirii actualului director al institutului, Vladimir Dolghi, care este fratele Victoriei Belous, în prezent ministra Finanțelor.

În cadrul verificărilor au fost analizate documente, procese și proiecte începute în anii anteriori. Evaluarea resurselor umane a vizat perioada 2022–2026, iar unele proiecte de infrastructură verificate datează din 2020. Potrivit Ministerului Sănătății, „constatările indică existența unor vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale acumulate în timp”, iar „acestea nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”.

Ce s-a constatat

„Raportul evidențiază deficiențe în administrarea resurselor umane și în întocmirea unor acte de personal, în ocuparea funcțiilor de conducere și utilizarea îndelungată a interimatului, precum și în funcționarea controlului intern managerial. Au fost semnalate vulnerabilități în planificarea și monitorizarea achizițiilor, administrarea și evidența patrimoniului, precum și în proiectarea, executarea, recepționarea și documentarea unor lucrări de infrastructură”, a comunicat Ministerul Sănătății.

Potrivit Ministerului, evaluarea indică și necesitatea îmbunătățirii comunicării interne, a transparenței decizionale și a implicării angajaților în procesele instituționale. „În contextul unor tensiuni existente în colectiv, ministerul va delimita clar constatările susținute de documente de afirmațiile care pot fi influențate de conflicte interne. Fiecare situație va fi examinată individual, obiectiv și cu respectarea dreptului persoanelor vizate de a prezenta explicații și documente suplimentare”, a adăugat Ministerul.

Verificarea a arătat că, în 2025, institutul a avut venituri de aproximativ 291,7 milioane de lei și cheltuieli de 295,7 milioane de lei, cu un deficit de circa 4 milioane de lei. La 1 ianuarie 2026, datoriile instituției ajungeau la aproximativ 74,9 milioane de lei, dintre care 50,2 milioane de lei pentru medicamente și consumabile medicale. Ministerul Sănătății precizează că situația nu blochează activitatea institutului, dar necesită măsuri pentru stabilizarea financiară și prevenirea acumulării de noi datorii.

Solicitări în urmare verificărilor

Potrivit Ministerului, Centrul Național Anticorupție a solicitat instituției medicale explicații suplimentare privind unele aspecte examinate. „Ministerul Sănătății va pune la dispoziție materialele relevante, va analiza poziția institutului și va coopera cu instituțiile competente. Solicitarea unor clarificări reprezintă o etapă procedurală și nu constituie, în sine, constatarea unei infracțiuni sau stabilirea vinovăției unei persoane”, a adăugat Ministerul.

Totodată, Ministerul Sănătății va solicita conducerii institutului elaborarea unui plan de remediere cu termene, responsabili și rezultate măsurabile. Ministerul Sănătății va solicita, de asemenea, instituirea unui „mecanism permanent de comunicare și consultare a angajaților, pentru îmbunătățirea climatului organizațional și soluționarea profesionistă a conflictelor interne”.

Ce urmează

Potrivit Ministerului Sănătății, vor fi revizuite actele și procedurile de personal semnalate în raport, precum și temeiurile juridice ale plăților și sporurilor examinate. Vor fi organizate concursuri pentru funcțiile de conducere, iar utilizarea interimatului prelungit va fi redusă.

Totodată, va fi consolidat sistemul de control intern managerial, iar documentele obligatorii privind achizițiile vor fi actualizate și publicate. Institutul va elabora un plan de redresare financiară, cu monitorizarea lunară a veniturilor, cheltuielilor și datoriilor, iar obligațiile pentru medicamente și consumabile vor fi tratate cu prioritate.

Proiectele de infrastructură vor fi supuse unei evaluări tehnice și financiare, inclusiv prin verificarea concordanței dintre lucrările proiectate, executate, recepționate și achitate. Patrimoniul institutului va fi inventariat, iar statutul juridic și modul de utilizare a bunurilor și construcțiilor vor fi clarificate.

„Implementarea măsurilor va fi monitorizată de Ministerul Sănătății, iar Institutul de Neurologie și Chirurgie va prezenta periodic informații privind progresele înregistrate. În cazul în care verificările suplimentare vor confirma prejudicii, plăți nejustificate sau încălcări ale legislației, răspunderea va fi stabilită individual, în funcție de perioada, atribuțiile și deciziile fiecărei persoane, cu respectarea procedurilor legale”, a comunicat Ministerul Sănătății.

***

Amintim că, în martie 2026, deputatul Vasile Costiuc a declarat că a primit în audiență doi medici care s-au plâns de situația din instituția lor, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, după numirea medicului neurochirurg Vladimir Dolghi în funcția de director. Costiuc menționa că Dolghi „nu are nici studiile necesare, nici calificările necesare și, în general, nu este din domeniul acesta”. Deputatul a mai spus că Dolghi este fratele Victoriei Belous, iar „doamna Nemerenco a modificat de două sau de trei ori regulamentul” concursului „ca să corespundă numai Vladimir Dolghi”.

Victoria Belous, în prezent ministră a Finanțelor, a respins acuzațiile și le-a calificat drept minciuni. Detalii AICI. Totodată, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că concursul s-a desfășurat în conformitate cu legea. Detalii AICI.

Vladimir Dolghi a spus că Vasile Costiuc a lansat afirmații „nefondate și denigratoare”. Potrivit lui Dolghi, motivul pentru care unii medici s-au plâns de situația din Institut este punctul său de vedere divergent „față de unii colegi în ceea ce privește disciplina de muncă, organizarea și calitatea actului medical în cadrul Institutului”. Detalii AICI.

Emil Ceban, pe atunci ministru al Sănătății, declara că a primit o scrisoare din partea angajaților institutului și că vor fi făcute evaluări „ale instituției în general și ale activității acestui director”. În același timp, Ceban a precizat că directorul institutului are actele în regulă. Detalii AICI.