Colaj NM

Denunț la CNA și Procuratura Generală. PAS: Ceban a contractat ilegal 5 credite în sumă de 735 mln lei. Reacția primarului

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a anunțat că va depune un denunț la Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Generală, în care va solicita „investigarea legalității contractării creditelor în valoare de 735 milioane de lei, luate de către Ion Ceban în perioada 2021-2023”. Potrivit fracțiunii, edilul ar fi contractat ilegal 5 credite. Într-o reacție pentru NewsMaker, consiliera primarului de Chișinău Natalia Ixari a numit declarațiile PAS „politice” și a adăugat că scopul fracțiunii „este să paralizeze activitatea primăriei”. 

Pe 7 martie, fracțiunea PAS din CMC a declarat că edilul Ion Ceban „a contractat ilegal 5 credite în sumă de 735 milioane de lei”. Potrivit fracțiunii, acestea ar fi fost contractate în perioada 2021-2023.

Declarațiile au fost făcute de președinta fracțiunii PAS Zinaida Popa în timpul unor declarații de presă.

Cunoașteți cu toții că primarul în primul său mandat s-a împrumutat cu 1,5 miliarde lei, și respectiv îndatorarea Chișinăului a crescut de la 10% din veniturile proprii în 2019, la 25% în 2024. Mai simplu spus că astăzi trebuie să întoarcem o pătrime din veniturile proprii pe credite. O pătrime din venituri nu o investim în infrastructură, dar în împrumuturi”, a menționat Popa.

Ea a mai spus că în anul 2021, în luna mai, au fost contractate două credite a câte 175 milioane de lei, în total 350 milioane lei. În anul 2022, în august, ar fi fost contractat un credit de 115 milioane lei. Iar în anul 2023, în octombrie și decembrie, ar fi fost contractate alte două credite a câte 150 milioane de lei și 120 milioane lei.

Unul în perioada campaniei electorale și altul după validarea celui de-al doilea mandat. Toate aceste credite au fost contractate ilegal. Ele nu respectă legea 419, art. 46. Nici unul din aceste credite nu are la bază decizia CMC, adică consilierii nu au votat aceste credite și nimeni nu a fost informat despre scopul, valoarea creditului, perioada de rambursare etc. Toate acestea au apărut post-factum după creditarea lor. La momentul contractării băncile au fost duse în eroare și li s-a prezentat doar decizia cu privire la aprobarea bugetului a anului corespunzător, dar care nu poate înlocui o decizie a consiliului cu privire la împrumuturi”, a comunicat Popa.

Fracțiunea PAS a anunțat că va depune un denunț la CNA și Procuratura Generală și va solicita „investigarea legalității contractării creditelor în valoare de 735 milioane de lei, luate de către Ion Ceban în perioada 2021-2023”.

Contactată de NewsMaker pentru o reacție, consiliera primarului de Chișinău Natalia Ixari a numit declarațiile PAS „politice”, adăugând că „scopul lor este să paralizeze activitatea primăriei”.

Nu comentăm declarațiile politice făcute de fracțiune PAS în fiecare zi. La aceste subiecte au fost date răspunsuri de responsabilii primăriei de foarte multe ori. Scopul lor este să paralizeze activitatea primăriei. Toate instituțiile statului au devenit bâtă politică în mâna PAS”, a comunicat Ixari.

***

Recent primarul capitalei Ion Ceban a trimis o cerere prealabilă de chemarea în judecată pentru „defăimare” Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate. S-a întâmplat după ce în ziarele formațiunii au fost distribuite informații despre faptul că edilul ar fi îndatorat capitala cu 1,5 miliarde de lei și acum „sacrifică” asistenții personali și elevii pentru a întoarce datoria. În replică, PAS a declarat că va merge „bucuros” în judecată pentru a apăra persoanelor care ar fi fost prejudiciate.

Amintim, PAS acuză primarul că ar refuza să mai finanțeze activitatea grupelor cu program prelungit și a redus salariile asistenților personali din cauza creditelor accesate înainte de alegerile locale din toamna anului 2023. Edilul a respins acuzațiile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: